Politica
De la Legiunea Străină la seifuri și arme ilegale. Moșteanu critică incompetența serviciilor în cazul Potra
Horațiu Potra. Sursa foto: x.com
Din cuprinsul articolului
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a lansat acuzații la adresa serviciilor de informații în contextul scandalului cazul Potra. „Cum este posibil ca unul ca Potra să aibă un arsenal și niște milioane cash în casă, fără ca serviciile să știe?” – a declarat Moșteanu, într-un interviu acordat news.ro. El a subliniat că o asemenea situație indică fie complicitate, fie incompetență din partea autorităților: „Și acolo evident că e vorba de complicitate sau incompetență. Ambele sunt grave... În ceea ce mă privește, o să lămuresc cu siguranță în perioada următoare!”.
Moșteanu promite așadar clarificări urgente despre modul în care structurile de securitate au ratat să prevină ceea ce a devenit una dintre cele mai tulburătoare amenințări interne la adresa siguranței naționale a României.
Mercenarul Horațiu Potra – de la Legiunea Străină la „armata” din Congo
Horațiu Potra, originar din Mediaș și născut în 1970, este un fost militar al Legiunii Străine franceze, cunoscut pentru cariera sa de mercenar desfășurată pe mai multe continente. Deține dublă cetățenie, română și franceză. După cei cinci ani petrecuți în Legiune, la începutul anilor ’90, și-a continuat activitatea ca instructor de securitate pentru diverși lideri politici din Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv ca membru al gărzii prezidențiale din Republica Centrafricană.
Începând cu 2022, Potra s-a implicat în Republica Democrată Congo, unde a coordonat o companie de contractori militari privați. Presa a relatat că sub comanda sa au acționat aproximativ o sută de combatanți români în apărarea orașului Goma împotriva rebelilor M23. Investigațiile au arătat însă că, în total, aproape 500 de români au lucrat în Congo în ultimii doi ani sub conducerea lui Potra. Majoritatea erau rezerviști, dar printre ei s-au numărat și șapte militari activi ai Armatei Române, care și-au luat concediu pentru creșterea copilului pentru a putea participa la misiunile companiei private.
Această situație – cadre militare aflate încă în serviciu, plecate să lupte într-o zonă de conflict sub acoperirea unui concediu legal – a provocat tensiuni majore la nivelul Ministerului Apărării. Deși inițial instituția a negat implicarea vreunui militar activ, în aprilie 2025 a fost obligată să admită realitatea. Un control intern dispus de fostul ministru al Apărării a confirmat că exact șapte militari în activitate au plecat neautorizat în Congo între 2023 și 2025, încălcând reglementările. În plus, mai multe zeci de foști combatanți reveniți din Africa au fost reîncadrați ulterior în structurile Armatei după încheierea contractelor private.
Arsenal de război și milioane ascunse – descoperirile anchetatorilor
Un adevărat arsenal de război și sume uluitoare de bani lichizi au fost descoperite de anchetatori la domiciliile lui Horațiu Potra și ale apropiaților săi, în urma unei operațiuni de amploare desfășurate la finele lui februarie 2025.
Pe 26 februarie 2025, Poliția Română și procurorii au efectuat 47 de percheziții simultane în cinci județe (Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj), vizând o rețea infracțională condusă de Potra. Rezultatele perchezițiilor au confirmat temerile autorităților: în proprietățile lui Potra a fost găsit material suficient pentru a începe „un război” – armament și muniții militare de calibru mare, explozibili și aruncătoare de grenade, alături de averi ascunse în seifuri disimulate în podea.
Conform comunicatului Poliției, au fost confiscate peste 25 de kilograme de aur (lingouri) și valută în cantități impresionante: 3,3 milioane de dolari cash, peste 700.000 de lei, 43.000 de euro, 13.000 dirhami și 21.000 dinari sârbești.
Alături de acești bani, anchetatorii au ridicat un arsenal complet de arme letale: 51 de grenade militare (ofensive și defensive), 44 de proiectile pentru lansator de grenade, 21 de pistoale (majoritatea de calibru 9×19 mm), 7 puști și pistoale-mitralieră, zeci de cutii cu muniție, componente de armament, două aruncătoare de grenade funcționale, material exploziv plastic, un fitil detonant și o lunetă de precizie. Toate aceste arme provin din categoria echipamentelor militare de asalt, capabile să provoace pierderi masive de vieți omenești și distrugeri de infrastructură – practic, un stoc ilegal demn de forțele speciale ale unei armate.
Camere secrete, teancuri de bancnote și lingouri de aur
Descinderile au scos la iveală și elemente neașteptate. Într-o clădire folosită de Horațiu Potra împreună cu fiul său, anchetatorii au identificat o încăpere secretă, ascunsă după pereți falși și lambriuri, unde erau depozitate lăzi întregi cu arme și muniții. Totodată, sub podeaua locuinței principale a lui Potra a fost găsit un seif metalic ingenios disimulat, plin cu bancnote și lingouri de aur – o avere considerată de anchetatori ca fiind rezultatul unor activități ilegale și ascunsă deliberat pentru a nu fi depistată de autorități.
Operațiunea a vizat 27 de membri ai rețelei coordonate de Potra și patru sedii de firme implicate, dosarul penal incluzând acuzații de o gravitate majoră. Conform datelor transmise de Parchet, gruparea este suspectată de inițierea și constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob, de aderare ori sprijinire a unei astfel de structuri, dar și de promovarea în spațiul public a cultului criminalilor de război și genocid, respectiv de propagarea unor ideologii fasciste, legionare sau antisemite.
În plus, ancheta urmărește posibile fapte de instigare publică, fals în declarații referitoare la finanțarea campaniilor electorale, comunicarea de informații false, acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale, precum și multiple încălcări ale legislației privind regimul armelor și munițiilor. Practic, “cazul Potra” concentrează o serie de acuzații care afectează atât securitatea națională, cât și stabilitatea democratică a statului.
Armele lui Potra 2
Și-a dorit să fie „pregătit” pentru un război cu Rusia
Confruntat cu probele adunate de anchetatori, Horațiu Potra a încercat să ofere explicații privind originea averii și a armelor descoperite. Într-o intervenție telefonică la Realitatea Plus, acesta a admis parțial acuzațiile referitoare la armament, declarând: „O să îmi asum nerespectarea regimului armelor și muniției”. În privința sumelor uriașe găsite în urma perchezițiilor, Potra a susținut că provin din activitățile sale desfășurate în străinătate, afirmând provocator că „nu mă obligă nimeni să-mi țin banii în bancă”.
Mai mult, el a încercat să justifice prezența arsenalului ilegal printr-o afirmație controversată, care reflectă modul său de gândire: „Decât să mori în legalitate, mai bine să trăiești în ilegalitate”. Potrivit declarațiilor sale, actuala conducere a României ar putea oricând să atragă țara „într-un război contra Rusiei”, motiv pentru care ar fi considerat necesar să fie „pregătit” cu propriile resurse militare.
În viziunea lui Potra, încălcarea legii apărea drept o măsură de supraviețuire într-un climat geopolitic tensionat. Totuși, aceste justificări nu au făcut decât să amplifice îngrijorările opiniei publice cu privire la intențiile reale ale rețelei pe care o coordona.
Legături la vârful politicii: conexiunea Potra – Călin Georgescu
Un element distinctiv al „cazului Potra”, față de alte dosare legate de trafic de arme sau structuri paramilitare, este legătura directă cu zona politică. Horațiu Potra nu a acționat izolat, ci a avut conexiuni strânse cu echipa de campanie a lui Călin Georgescu, politician cunoscut pentru orientarea sa naționalist-extremistă, descris frecvent drept pro-rus și antisistem.
Georgescu a candidat ca independent la prezidențialele din 2024 și, spre surprinderea generală, a obținut primul loc în turul întâi din noiembrie 2024. Rezultatul, considerat un șoc electoral, a fost pus pe seama mobilizării masive de pe rețele sociale, în special pe TikTok, dar a ridicat imediat suspiciuni de ingerință externă. Curtea Constituțională a decis ulterior anularea turului al doilea, motivând că existau dovezi privind o interferență orchestrată de Rusia în favoarea lui Călin Georgescu. Moscova a negat acuzațiile, dar hotărârea – fără precedent – de a invalida alegerile a aruncat scena politică românească într-o criză majoră la final de 2024.
Georgescu, un personaj care a elogiat în mod deschis lideri fasciști din perioada interbelică, și-a exprimat admirația pentru Vladimir Putin și s-a prezentat ca un lider naționalist creștin, a ajuns rapid în vizorul procurorilor. Aceștia l-au pus sub acuzare pentru șase infracțiuni, între care apartenența la o organizație cu caracter fascist sau rasist, promovarea în spațiul public a cultului unor criminali de război și răspândirea de informații false legate de finanțarea campaniei sale.
Deși Georgescu a respins acuzațiile, prezentându-se drept victimă a unei „persecuții politice”, autoritățile au furnizat probe consistente care indicau legăturile sale directe cu rețeaua lui Potra și beneficiile ascunse obținute în campanie prin această colaborare.
Relația dintre Călin Georgescu și Horațiu Potra s-a dovedit a fi mult mai strânsă decât a recunoscut inițial fostul candidat
În seara de 8 decembrie 2024, exact când Horațiu Potra și oamenii săi erau opriți în trafic cu autoturisme încărcate de arme, Călin Georgescu apărea la un post de televiziune unde declara că „nu îl cunoaște personal” pe Potra. Politicianul a adăugat că știe despre el doar „cum a auzit toată lumea”, respingând orice asociere directă.
Afirmațiile au fost însă contrazise rapid de dovezi apărute în spațiul public. La numai două zile după acel interviu, presa a publicat fotografii și filmări în care Georgescu apărea alături de Potra, la o întâlnire din 7 decembrie – adică cu doar câteva ore înainte de declarațiile televizate. Întâlnirea avusese loc la o fermă din Ciolpani, iar printre participanți se afla și Eugen Sechila, cunoscut pentru trecutul său neo-legionar și asociat apropiat al lui Georgescu.
Potrivit unor surse din anchetă, discuțiile purtate în cadrul acelei întrevederi vizau acțiuni planificate pentru București, inclusiv stabilirea unor ținte și metode prin care să fie perturbată ordinea publică. Mai mult, asupra grupului reținut pe 8 decembrie au fost descoperite liste ce conțineau numele unor politicieni și jurnaliști, semn că planurile vizau intimidarea sau chiar eliminarea unor adversari incomozi.
Evenimentul Zilei a relatat că legătura dintre Potra și Georgescu nu era una întâmplătoare, ci avea și o componentă financiară consistentă, consolidată pe tot parcursul anului electoral 2024. Anchetatorii au obținut probe potrivit cărora mercenarul i-ar fi oferit sprijin material constant lui Georgescu, sub formă de sume de bani livrate „în mod repetat”, dar și prin bunuri de mare valoare. De pildă, în iunie 2024, imediat după ce se întorsese din Congo, Potra ar fi predat personal lui Georgescu suma de 10.000 de dolari, ca aport la campania electorală. Ulterior, pe 3 august 2024, Călin Georgescu îi trimitea lui Horațiu Potra un mesaj printr-o aplicație criptată, solicitându-i sprijin în perspectiva alegerilor:
Un Mercedes GLE Coupe de lux, în valoare de peste 100.000 de euro, este un alt element concret al legăturii dintre cei doi
Investigațiile au arătat că Horațiu Potra a închiriat, pe cheltuiala proprie, un autoturism pe care l-a pus la dispoziția lui Călin Georgescu, achitând în fiecare lună aproximativ 17.000 de lei prin intermediari. Georgescu utiliza mașina ca și cum i-ar fi aparținut – fiind chiar surprins de radar conducând-o, fapt pentru care a fost sancționat cu o amendă de circulație în iunie 2024, în județul Vâlcea.
Ulterior, în ianuarie 2025, același vehicul a fost implicat într-un accident rutier produs în județul Buzău, iar imaginile surprinse la fața locului au confirmat că mașina fusese pusă la dispoziția fostului candidat la președinție.
Toate aceste elemente contrazic în mod evident declarațiile publice ale lui Georgescu, care afirmase după primul tur al alegerilor că nu are nicio legătură cu Potra și că ar fi beneficiat de „finanțare zero” pentru campania electorală. Din contră, probele adunate arată că finanțarea campaniei lui Călin Georgescu s-a realizat prin metode indirecte, banii provenind în mare parte din rețeaua lui Horațiu Potra.
În rechizitoriul procurorilor este menționat și faptul că Potra a încercat să atragă alți sponsori influenți. Astfel, cu patru ani mai devreme, el l-a contactat pe controversatul om de afaceri Frank Timiș, solicitându-i să sprijine financiar proiectul politic al lui Georgescu. Pentru a-l convinge, Potra i-ar fi promis că „odată ajuns președinte, Georgescu va redeschide toate minele din România, în special cele de aur”.
Horațiu Potra. Sursa: INQUAM - INSTANT - HORATIU POTRA
Mercenarii lui Potra sunt acum la un pas de libertate
După descinderile din februarie 2025, ancheta a intrat într-o etapă accelerată. Procurorii au deschis dosare penale pe numele a 21 de suspecți, printre care și Horațiu Potra, și au cerut arestarea preventivă a tuturor. În timp ce majoritatea au fost reținuți, Potra a reușit să dispară. Potrivit relatărilor din presă, acesta ar fi fugit din România la începutul lunii martie, însoțit de fiul său și de o rudă apropiată, stabilindu-se temporar în Dubai, unde și-ar fi transferat o parte din avere prin conturi locale și off-shore.
În ceea ce privește mercenarii de rang inferior, aceștia au fost arestați și trimiși în fața instanței. Totuși, legea nu a permis menținerea lor în arest preventiv mai mult de șase luni, iar această limită a fost atinsă în august 2025. Procurorii au subliniat că eliberarea lor nu reprezintă o achitare, ci o consecință procedurală. În schimb, instanța a stabilit o serie de măsuri restrictive: interdicția de a părăsi România, interdicția de a intra în București, obligația de a purta brățări electronice și de a raporta periodic sursele de venit, precum și interzicerea participării la evenimente publice sau a deținerii de arme.
Printre cei pentru care s-a dispus eliberarea sub control judiciar se numără Ioan Lup, Andrei Florin Lup și Manfred Ioan Hauptman. Toți trei au primit restricții valabile pentru o perioadă de 60 de zile, cu posibilitate de prelungire. În aceeași ședință, alți zece membri ai grupării au scăpat de arestul la domiciliu și au fost, la rândul lor, plasați sub control judiciar. Decizia a venit la scurt timp după audierile mercenarilor și după ce Călin Georgescu a fost chemat de procurori pentru a i se aduce la cunoștință schimbarea încadrării uneia dintre acuzațiile din dosar.
Ministerul Apărării dorește să intervină în acest caz
Ministrul Ionuț Moșteanu a condamnat public aceste practici, pe care le consideră „absolut imorale”, și a anunțat inițiative legislative menite să prevină repetarea lor. „Au găsit o portiță legală ca să poată să facă asta. E absolut imoral! … Închidem această portiță,” a declarat Moșteanu, referindu-se la situația militarilor români care au participat ca mercenari în Congo folosindu-se de prevederile legale privind concediul parental.
El a precizat că un proiect de lege, inițiat de parlamentarii USR, a fost deja depus, iar Ministerul Apărării colaborează cu Ministerul de Interne pentru implementarea unor măsuri suplimentare.
Amploarea fenomenului a determinat autoritățile române să intervină rapid. În cursul anului 2025 au fost constituite mai multe celule de criză pentru evacuarea cetățenilor români implicați în luptele din Congo, pe fondul deteriorării severe a situației de securitate. În primăvara acestui an, aproximativ 290 de mercenari români au fost aduși în țară de urgență printr-un zbor charter, ca urmare a intensificării conflictului din Republica Democrată Congo.
Anchete și reforme: serviciile secrete, sub lupa ministrului Apărării
Declarațiile recente ale ministrului Apărării Ionuț Moșteanu readuc în atenția publică toate detaliile sensibile ale acestui caz: răspunderea serviciilor de informații – atât militare, cât și civile – în cazul Potra.
Moșteanu a confirmat public pentru sursa citată că a cerut verificări riguroase și a promis măsuri împotriva oricăror complicități interne care au permis ca arsenalul și operațiunile mercenarului să treacă neobservate.
În interviul acordat News.ro, ministrul a admis că bănuiala implicării unor oameni din sistem este „rezonabilă”. El a evidențiat că problema nu privește doar serviciul secret al armatei (DGIA), ci „toate serviciile” – semn că și Serviciul Român de Informații (SRI) sau alte structuri ar fi putut (sau trebuit) să fie pe fază. Moșteanu a fost ferm:
„O să aflu dacă au știut și dacă au fost implicați [cei de la DGIA]. Iar cei care au știut și au fost implicați nu o să mai fie acolo!”.
Cu alte cuvinte, se anunță demiteri în rândul ofițerilor de informații care fie au închis ochii, fie nu și-au îndeplinit datoria în prevenirea acestei amenințări majore. Ministrul a evitat să fixeze un termen exact – „Nu vreau să pun niște termene poate nerealiste” – dar a dat asigurări că va clarifica toate aceste lucruri și le va face publice imediat ce anchetele interne vor fi finalizate.
Cazul Potra a scos în evidență un eșec aparent al DGIA
Un subiect aparte îl constituie Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), serviciul de informații militare. Cazul Potra a scos în evidență un eșec aparent al DGIA: este greu de crezut că timp de doi ani, zeci de militari români (inclusiv activi) au luptat în Congo fără ca acest lucru să figureze măcar ca informație în rapoartele serviciului armatei. Mai mult, dacă este adevărat că gruparea lui Potra pregătea acțiuni violente pe teritoriul României, DGIA – care are atribuții și în contrainformații militare interne – ar fi trebuit să contribuie la prevenirea lor. Faptul că intervenția decisivă a venit abia în decembrie 2024, când situația devenise critică, ridică semne de întrebare. Generali din Armata Română au declarat sub protecția anonimatului că li se pare „imposibil” ca serviciul secret al armatei să nu fi știut ce se întâmplă.
Ionuț Moșteanu însuși admite că această suspiciune este întemeiată – „E o bănuială rezonabilă!” – și se arată hotărât să clarifice rolul DGIA în toată povestea. Dacă se va dovedi că ofițeri ai DGIA știau și au tăcut sau, mai grav, au sprijinit direct operațiunile lui Potra, consecințele vor fi drastice: „cei care au știut și au fost implicați nu o să mai fie acolo” a repetat ministrul, indicând toleranță zero față de trădarea de la vârf.
Moșteanu a recunoscut că, în prezent, nu este foarte clar „cine și cum ar fi trebuit să știe” despre arsenalul ascuns al lui Potra. Tocmai de aceea, el și-a asumat responsabilitatea de a lămuri în perioada următoare nu doar cazul în sine, ci și deficiențele instituționale care l-au făcut posibil.
