EVZ Special
De la băiat de prăvălie la cel mai puternic afacerist al României. Povestea unui imperiu fabulos, vândut pe bucăți
Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Moștenitorii familiei Bragadiru au vândut, recent, jumătate din celebrul bloc Scala din București. Este vorba de 27 de apartamente și studio-uri, precum și de spațiul comercial de la parter, toate trecând în proprietatea unui antreprenor român. Imobilul de șapte etaje, construit în 1936 pe terenul industriașului Dumitru Marinescu Bragadiru, are o suprafață totală de 3.165 mp și se află în vecinătatea clădirii Ciclop și a Hotelului Ambasador.
Ansamblul Scala, proiectat de arhitectul avangardist Rudolf Fränkel, nu a fost doar un bloc de locuințe. Cuprindea și Cinema Scala, o sală modernă de 860 de locuri, inaugurată cu fast, în prezența Reginei Maria. În 1950, întreaga clădire a fost naționalizată, dar în 2001 o parte semnificativă a fost restituită urmașilor familiei. Aceștia au deținut până azi inclusiv spațiul fostului cinematograf.
Vânzarea de acum readuce în prim-plan povestea celui care a ridicat această avere uriașă: un bărbat născut sărac, dar care a ajuns în primele trei mari averi industriale ale Europei.
Dumitru Bragadiru, copilăria săracă și începuturile în comerț
Sursa foto: Wikipedia
Dumitru Marinescu s-a născut pe 29 iunie 1842 (sau 1843, după alte surse), într-o familie numeroasă și modestă. Tatăl său era sindrilagiu, iar resursele materiale aproape inexistente. Fără posibilitatea de a merge la școală, micul Dumitru a fost trimis devreme să muncească. La 12 ani a fugit de acasă și a ajuns băiat de prăvălie în București, la magazinul negustorului Iancu Ștefănescu.
Aici a dovedit o hărnicie și o inteligență practică ieșite din comun. A învățat rapid meseria de tejghetar, a înțeles cum se negociază și cum se rulează marfa. Stăpânul l-a apreciat atât de mult, încât l-a făcut asociat. În acei ani a deprins secretele negoțului, iar experiența i-a deschis apetitul pentru afaceri mai mari.
Primul milion: afacerile cu spirt din timpul războiului
Marea lovitură a venit în 1877, în timpul Războiului de Independență. Dumitru Marinescu a intuit nevoia uriașă de alcool pentru spitale și armată. A cumpărat spirt de la negustorii greci pe datorie și, cu ajutorul alambicului lui Ștefănescu, a produs rachiu pentru soldați și spirt medicinal. Afacerea i-a adus un câștig fabulos, transformându-l într-unul dintre puținii milionari ai Bucureștiului.
Conștient că dependența de furnizori îl vulnerabilizează, și-a construit propria fabrică de alcool rafinat pe moșia din comuna Bragadiru, pe care o cumpărase din câștigurile sale. De atunci și-a adăugat la nume apelativul „Bragadiru”, devenit marcă de familie și de afacere.
Industriaș și filantrop
În comuna Bragadiru a ridicat nu doar fabrici, ci și infrastructură comunitară: o școală, o biserică și o primărie. Gesturile sale filantropice l-au consacrat ca un patron vizionar, care investea și în bunăstarea oamenilor.
La București, a înțeles potențialul uriaș al berii, mai ales că existau doar două fabrici mari: Luther și Oppler. În scurt timp, fabrica sa a ajuns să producă peste trei milioane de litri de bere anual, depășind concurenții germani și impunând „berea Bragadiru” ca un brand respectat.
Muncitorii săi beneficiau de condiții sociale nemaiîntâlnite: locuințe aproape de fabrică, magazine proprii, o popicărie, un ștrand pe strada Izvor. Copiii primeau lapte și pâine la școală, iar muncitorii aveau concedii plătite și forme timpurii de asigurări sociale. Era un model capitalist rar întâlnit în România sfârșitului de secol XIX.
Palatul Bragadiru, „Colosul” de pe Rahova
Sursa foto: Palatul Bragadiru
Cea mai spectaculoasă investiție a sa rămâne Palatul Bragadiru, ridicat în 1894 pe Calea Rahovei. Supranumit „Colosul”, palatul a fost proiectat de arhitectul austriac Anton Shuckerl și cuprindea o sală de bal grandioasă, bibliotecă, cinematograf, birouri, magazine și grădini de vară. Era gândit ca un Palat al Culturii pentru muncitorii săi, dar a devenit un punct de reper pentru întreaga capitală.
După naționalizarea din 1948, clădirea a fost transformată în Casa de Cultură „Lenin”. Abia după 2003 a revenit familiei Bragadiru, iar în prezent este un spațiu de evenimente de lux, scos la vânzare pentru 25 de milioane de euro.
Sursa foto: Palatul Bragadiru
Construcții vizionare: Ciclop, Scala, Ambasador
Dincolo de fabrici și palat, familia Bragadiru a investit masiv în modernizarea Bucureștiului interbelic.
Garajul Ciclop, construit în 1928, a fost prima parcare supraetajată din România și prima clădire din Europa cu structură anti-seismică pe role.
Blocul Scala, inaugurat în 1936, a devenit un reper al arhitecturii moderniste, cu apartamente luxoase și cinematograful omonim, una dintre cele mai moderne săli ale capitalei.
Hotelul Ambasador, ridicat pe aceeași axă urbană, a completat ansamblul de clădiri ultramoderne pentru acea epocă.
Aceste construcții au dat Bucureștiului un aer cosmopolit, comparabil cu marile capitale europene.
Căsătorie din interes
În 1868, Dumitru Marinescu Bragadiru s-a căsătorit cu Matilda Schwartz, cu care a avut șapte copii. Rămas văduv, a trăit un timp cu sora soției, apoi, în 1894, s-a recăsătorit cu Sofia, văduva fabricantului de bere Luther. Căsnicia a fost scurtă, iar unii istorici cred că a fost mai mult un aranjament de afaceri decât o legătură sentimentală.
Moștenirea uriașă a fost împărțită în 1923 între cei șase copii rămași, iar ginerele Gheorghe Mironescu, viitor prim-ministru al României, a contribuit la administrarea ei.
Proprietățile, confiscate de comuniști
La începutul secolului XX, averea lui Dumitru Bragadiru era evaluată ca fiind a treia ca mărime din Europa. Era simbolul parvenitului devenit aristocrat prin muncă și inteligență, potrivit istoricilor.
Dar după moartea sa, în 1915, familia nu a mai reușit să păstreze la fel de strâns imperiul. După Al Doilea Război Mondial, comuniștii au confiscat toate proprietățile. Fabrica de bere a fost rebotezată, Palatul Bragadiru a devenit Casa de Cultură „Lenin”, iar blocurile, hotelurile și cinematografele au trecut în patrimoniul statului.
Moștenitorii s-au împrăștiat în străinătate, iar numele Bragadiru a fost șters din istorie pentru decenii. După 1990, familia a început lupta pentru retrocedări. Au recuperat Palatul Bragadiru, blocul Scala și o parte din terenuri. Hotelul Ambasador a trecut în proprietatea unui grup austriac, iar Cinema Scala a fost pierdut definitiv. Astăzi, Palatul Bragadiru este pe piață pentru 25 de milioane de euro, iar jumătate din blocul Scala tocmai s-a vândut.
