De ce nu a fost arestat preventiv Viorel Pașca. Motivarea Tribunalului București

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tribunalul București a motivat decizia prin care Viorel Pașca, membrii familiei sale și alte persoane cercetate în dosarul DIICOT au fost plasate sub control judiciar, nu în arest preventiv. Judecătorul a reținut indicii privind controlul exercitat asupra beneficiarilor din așezămintele de la Dumbrava, dar a apreciat că măsura arestării nu se impune, după relocarea persoanelor cazate și ridicarea principalelor probe din dosar.

De ce nu a fost arestat preventiv Viorel Pașca

Tribunalul București a reținut, în motivarea deciziei, că în dosar există indicii privind un mecanism de control exercitat asupra persoanelor cazate în așezămintele de la Dumbrava. Potrivit unor surse judiciare, acesta ar fi inclus preluarea actelor, cardurilor, banilor și limitarea contactului cu exteriorul. În același timp, judecătorul a apreciat că arestarea preventivă nu este necesară, deoarece activitatea cercetată a încetat, beneficiarii au fost relocați, iar anchetatorii au ridicat deja principalele probe.

Dosarul DIICOT îi vizează pe Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și alte persoane apropiate, cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane. Cauza are legătură cu modul în care ar fi funcționat casele de la Dumbrava, unde erau găzduite sute de persoane vulnerabile. Inculpații resping acuzațiile și susțin că au îngrijit persoane abandonate de familii și de stat.

În conturile lui Viorel Pașca au intrat peste 300.000 de dolari

Potrivit surselor judiciare, motivarea instanței menționează sume importante găsite în conturile lui Viorel Pașca și ale Asociației Dumbrava.

„În contul inculpatului Pașca s-au găsit sumele de 333.152 euro, 96.368 dolari, 348.579 lei, iar în contul Asociației Dumbrava s-au găsit sumele de 7.149.196 lei, 1.534 franci, 65.000 dolari, 52.960 dolari canadieni”, se arată în pasajele citate.

Instanța a notat, potrivit acelorași surse, că în conturile Floricăi Pașca, ale lui Abel Pașca și ale lui Emanuel Pașca au fost identificate sume mai mici, dar „nu nesemnificative”.

Procurorii susțin că aceste sume trebuie analizate în contextul acuzațiilor privind folosirea pensiilor, indemnizațiilor, beneficiilor sociale și donațiilor primite în numele persoanelor vulnerabile. Apărarea afirmă, în schimb, că banii erau utilizați pentru întreținerea beneficiarilor, în condițiile în care costurile ar fi fost de aproximativ 2.000 de lei pe lună pentru fiecare persoană.

Apărarea a invocat activitatea umanitară a familiei Pașca

În fața instanței, apărarea a insistat asupra caracterului umanitar al activității desfășurate de Viorel Pașca și familia sa. Potrivit surselor judiciare, avocații au susținut că Pașca și ceilalți inculpați sunt acuzați, de fapt, pentru că „au vrut să facă bine unor oameni pe care statul i-a abandonat”.

Apărarea a admis că așezămintele nu aveau toate autorizațiile legale, nu dispuneau de personal complet și nu respectau toate standardele cerute pentru funcționarea unor azile private, dar a susținut că persoanele erau îngrijite în lipsa unor alternative oferite de stat.

„Într-adevăr, nu aveau autorizațiile legale, nu aveau kinetoterapeut, nu aveau dimensiunile camerelor standard ca să primească autorizarea necesară să funcționeze ca și niște azile private. Într-adevăr, aceștia se gospodăreau cum puteau, în multe dintre situații, inclusiv pe bază de voluntariat”, a susținut apărarea, potrivit surselor judiciare.

Avocații au mai afirmat că Viorel Pașca este „privit ca un zeu și ca un erou în Bihor de ani de zile” și că activitatea acestuia este apreciată de o întreagă comunitate. În acest sens, apărarea a invocat manifestațiile de sprijin de la Oradea și numărul mare de persoane care au transmis că vor să ajute familia Pașca.

„Pașca este un erou pentru zeci de mii de oameni, indiferent de soluția pe care o va obține astăzi, adevărul urmând să se afle”, a mai susținut apărarea.

Tribunalul București Sursa foto: Arhiva EVZ

Cum a explicat apărarea preluarea actelor și cardurilor

Un punct important al dosarului vizează preluarea actelor de identitate, cardurilor bancare, PIN-urilor și banilor persoanelor cazate. Apărarea a susținut că proceduri similare există și în alte cămine sau azile, unde beneficiarii semnează documente privind contribuția la costurile de întreținere.

„În ceea ce privește persoanele în cauză, luarea buletinelor, PIN-urilor, arată că în orice azil, cămin, plătești și semnezi aceleași documente”, se arată în pasajele citate de surse judiciare.

Avocații au susținut că numărul persoanelor aflate în această situație era redus în raport cu totalul de aproximativ 3.500 de oameni care ar fi trecut, de-a lungul anilor, prin așezămintele de la Dumbrava. Totodată, apărarea a arătat că Viorel Pașca ar fi încercat să impună o anumită rigoare documentară și ar fi primit persoane doar pe baza unei anchete sociale.

„Chiar și din interceptări rezultă că nu primeau pe oricine”, a susținut apărarea.

Discuția cu investigatoarea sub acoperire, reținută de judecător

Judecătorul a considerat relevantă o discuție purtată de Viorel Pașca cu o investigatoare sub acoperire, în care acesta ar fi explicat procedura aplicată la primirea unui beneficiar. Potrivit surselor judiciare, întrebat cum trebuie procedat la primirea unei persoane, Pașca ar fi spus că trebuie preluate toate bunurile: telefon, acte, carduri și bani.

„Deci practic îi iei tot”, ar fi afirmat Viorel Pașca.

În aceeași discuție, acesta ar fi insistat asupra justificării preluării banilor și bunurilor: „De ce le iei”, „De ce iei banii de la bolnav?”, „Motivu (…) de ce îi iei banii?”. Ulterior, Pașca ar fi explicat că beneficiarii nu trebuie să păstreze nici măcar sume mici, de 5, 10 sau 30 de lei, invocând riscul de furt sau folosirea banilor pentru țigări.

Instanța a analizat interdicțiile privind vizitele și telefoanele

Tribunalul București a analizat și convorbiri referitoare la limitarea contactului beneficiarilor cu exteriorul. Într-o discuție din 1 septembrie 2025, David Ramona-Viorica ar fi transmis unei persoane interesate să viziteze un beneficiar că „pacienții nu au voie la vizite”, motivând că era vorba despre persoane abandonate de familie. Aceasta ar fi spus și că „pacienții nu au telefon” și că pentru 350 de persoane nu poate fi asigurat „dreptul de a vorbi la telefon”.

Într-o altă convorbire, Păcală Delia-Mioara i-ar fi spus unui aparținător că, după internarea beneficiarului, „nu veți putea lua niciodată legătura cu dânsul”, adăugând că, „Doamne ferește, în cazu’ decesului nu vă anunță nimeni”.

Judecătorul a apreciat că aceste elemente susțin existența unui mecanism de control asupra beneficiarilor.

„Așadar, judecătorul apreciază că aceste împrejurări susțin existența unui mecanism de control exercitat asupra beneficiarilor pe întreaga durată a cazării și de limitare a autonomiei persoanelor vulnerabile”, se arată în motivare, potrivit surselor judiciare.

Instanța a mai reținut că aceste măsuri sunt relevante deoarece, potrivit probelor, ar fi creat cadrul în care Viorel Pașca exercita controlul asupra veniturilor persoanelor cazate.

Judecătorul a reținut o preocupare pentru beneficii financiare

În motivare apare și o discuție din 9 septembrie 2025, purtată de Viorel Pașca cu fiul său Emanuel Pașca, despre posibilitatea accesării unor fonduri publice în funcție de numărul beneficiarilor.

Potrivit surselor judiciare, Viorel Pașca ar fi spus: „la un om, îți dă 41.000 de lei pă an”, iar interlocutorul ar fi calculat: „9000 de euro, 8000 de euro pă an, pă om”.

Instanța a apreciat că materialul probator arată că interesul inculpatului „nu se limita la încasarea pensiilor și indemnizațiilor curente”, ci avea în vedere și alte beneficii financiare generate de persoanele aflate în locațiile administrate de acesta.

Apărarea a explicat de ce unele persoane erau încuiate

Apărarea a susținut că acuzațiile privind persoanele ținute încuiate trebuie analizate în contextul problemelor psihice ale unor beneficiari. Potrivit surselor judiciare, avocații au afirmat că astfel de măsuri există și în spitale sau în instituții publice care îngrijesc persoane cu afecțiuni psihice.

„În ceea ce privește acuzația că acele persoane erau închise, arată că persoanele cu probleme psihice sunt persoane limitate, cu anumite probleme, fiind o realitate care se întâmplă în toate instituțiile publice și în toate spitalele unde sunt astfel de persoane”, a susținut apărarea.

Avocații au mai susținut că oamenii erau aduși de spitale cu tratamente și diagnostice și că, în multe cazuri, era vorba despre persoane pe care instituțiile le trimiteau la Dumbrava pentru că nu aveau soluții de îngrijire.

„Erau oameni care erau aduși urât ca să nu moară în spitalele respective și erau duși și lăsați să moară la familia Pașca”, a susținut apărarea, potrivit surselor judiciare.

Episodul Mehedinți a fost invocat în fața instanței

Apărarea a vorbit și despre episodul în care mai mulți bolnavi au fost lăsați în fața DGASPC Mehedinți, susținând că Viorel Pașca se afla într-o situație „extrem de delicată”.

Potrivit surselor judiciare, avocații au arătat că, după ce Pașca s-a oprit din primirea cazurilor și a dus înapoi șapte persoane, i s-a reproșat că a abandonat bolnavii și că riscă să fie acuzat de abandon de persoane.

În ansamblu, apărarea a susținut că dosarul reflectă un „eșec al statului”, în condițiile în care medici, polițiști, funcționari DGASPC și alte instituții ar fi trimis sau ar fi tolerat trimiterea oamenilor la Dumbrava.

„Susține că este un eșec al statului, al autorităților, și toți medicii, polițiștii, funcționarii de la DGASPC ar fi trebuit să fie instigatori, complici. Astfel cum susținea și Pașca, toți cei care au sponsorizat acolo și care veneau ar fi trebuit să fie complici”, se arată în pasajele citate de surse judiciare.

Judecătorul a explicat de ce dosarul nu justifică arestarea preventivă

Deși a reținut suspiciuni rezonabile și deficiențe serioase, judecătorul a arătat că dosarul nu descrie o situație în care persoanele cazate ar fi fost abandonate în condiții incompatibile cu existența umană.

„Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire”, se arată în motivare.

Instanța a precizat că această constatare nu elimină suspiciunea rezonabilă și nici concluziile privind deficiențele legate de administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă sau nerespectarea standardelor legale.

Totuși, judecătorul a apreciat că aceste împrejurări „relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”, ceea ce „diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate”.

Viorel Pașca și membrii familiei sale au fost plasați sub control judiciar

Tribunalul București a ales o măsură preventivă mai blândă decât arestarea preventivă, reținând că activitatea descrisă de procurori a încetat după intervenția anchetatorilor.

Judecătorul a arătat că toate locațiile au fost verificate, beneficiarii au fost identificați și relocați, iar principalele mijloace de probă au fost administrate prin percheziții, ridicarea documentelor, suporturilor informatice, cardurilor bancare și înscrisurilor relevante.

Instanța a mai reținut că nu rezultă că inculpații ar fi încercat să influențeze martori, să distrugă probe sau să exercite presiuni asupra persoanelor audiate. De asemenea, nu au fost identificate elemente care să indice un risc concret de sustragere de la urmărirea penală, în condițiile în care inculpații au domicilii cunoscute.

În aceste condiții, Viorel Pașca și membrii familiei sale au fost plasați sub control judiciar, iar ancheta DIICOT continuă. Decizia nu reprezintă o soluție pe fondul acuzațiilor, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.