Motivarea instanței în dosarul lui Ciprian Ciucu. Declarația-cheie, interceptările și retragerile de bani invocate de Tribunal

Motivarea instanței în dosarul lui Ciprian Ciucu. Declarația-cheie, interceptările și retragerile de bani invocate de Tribunal

Tribunalul București a publicat motivarea prin care a respins cererea primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, de revocare a măsurii controlului judiciar dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Judecătorul arată că, pe baza probelor aflate la dosar, „există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat penal”, respectiv luare de mită.

Documentul prezintă argumentele care au stat la baza menținerii măsurii preventive și descrie, potrivit acuzațiilor formulate de DNA, presupusul mecanism prin care servicii de consultanță și promovare electorală ar fi fost oferite în schimbul unor aprobări administrative pentru un proiect imobiliar din Sectorul 6.

Tribunalul: Probele existente susțin suspiciunea rezonabilă

În motivare, instanța arată că suspiciunea rezonabilă se bazează pe un ansamblu de probe administrate în cauză, între care interceptări telefonice și ale comunicațiilor electronice, declarații de martori și suspecți, precum și înscrisuri.

Judecătorul de la Tribunalul București arată că și declarațiile obținute după instituirea controlului judiciar consolidează această suspiciune și pot fi luate în considerare la soluționarea plângerii formulate de edil.

Potrivit instanței, aceste probe „nu pot fi ignorate” doar pentru că au fost administrate ulterior dispunerii măsurii preventive.

DNA: consultanță electorală în schimbul unor aprobări pentru un proiect imobiliar

Potrivit procurorilor DNA, trei oameni de afaceri – Moh D Nabeel Kh A, Moh D Moh și Yuan Ștefan, acționari ai firmei Safe Home Invest SRL – i-ar fi oferit lui Ciprian Ciucu servicii de consultanță și promovare electorală în schimbul facilitării obținerii unor documente necesare unui proiect imobiliar și construirii unei parcări în perioada în care acesta era primarul Sectorului 6.

Cei trei sunt, la rândul lor, cercetați în dosar pentru fapte de corupție.

În dosar apar și Denise Rifai, precum și Cristinela Odeta Nestor, una dintre inculpatele din dosarul de corupție din care s-a desprins ulterior ancheta care îl vizează pe Ciprian Ciucu. Nestor se află în prezent în arest la domiciliu.

Denise Rifai

Sursa: Inquam photos/Octav Ganea

Declarația unei suspecte, invocată în motivarea instanței

Unul dintre elementele centrale ale motivării este declarația unei suspecte, pe care Tribunalul o consideră relevantă pentru existența suspiciunii rezonabile.

Potrivit acesteia, cu puțin timp înainte de debutul campaniei electorale pentru Primăria Capitalei, femeia s-ar fi întâlnit singură cu Ciprian Ciucu în biroul acestuia de la Primăria Sectorului 6.

Conform declarației consemnate de instanță, suspecta i-ar fi transmis că doi oameni de afaceri doresc să contribuie la campania sa electorală și l-ar fi întrebat dacă preferă bani sau servicii de promovare media.

Tribunalul reține că, potrivit aceleiași declarații, edilul ar fi acceptat propunerea după ce ar fi aflat că cei doi oameni de afaceri aveau două proiecte blocate la nivelul Primăriei Sectorului 6. Totodată, acesta ar fi solicitat garanții că doar cei doi frați vor beneficia de eventualele intervenții și că nu vor exista alte persoane care să formuleze solicitări similare în schimbul sprijinului electoral.

Interceptările descriu discuții despre bani și promovare electorală

Motivarea instanței face referire și la interceptări realizate în 29 octombrie 2025, din care ar rezulta că două femei discutau despre disponibilitatea oamenilor de afaceri de a-i pune la dispoziție lui Ciprian Ciucu fie sume de bani, fie servicii de promovare electorală.

Potrivit Tribunalului București, din conținutul conversațiilor rezultă că cele două intermediare nu urmau să suporte personal costurile acestor activități, ci acționau în numele altor persoane.

Judecătorul notează că una dintre ele intenționa să stabilească o întâlnire informală cu edilul, „la o cafea”, pentru a-i prezenta propunerea.

Retrageri de bani și sume în numerar analizate de procurori

Motivarea prezintă și o serie de operațiuni financiare pe care procurorii le consideră relevante pentru presupusul mecanism de finanțare a campaniei electorale.

Potrivit documentului, în 21 noiembrie 2025, persoanele implicate ar fi încercat să obțină rapid sume importante de bani în numerar.

Instanța arată că unul dintre suspecți ar fi încercat să procure 15.000 de euro de la o persoană apropiată, în timp ce altul ar fi urmărit retragerea unor sume considerabile din conturile personale și obținerea unui sprijin financiar pentru 50.000 de euro.

În aceeași zi, un angajat al unuia dintre oamenii de afaceri ar fi ridicat 30.000 de euro, iar ulterior ar fi fost retrasă și suma de 100.000 de lei din conturi personale.

Tribunalul reține că, în aceeași seară, unul dintre suspecți s-ar fi întâlnit cu o altă persoană și i-ar fi înmânat un bun descris în conversațiile interceptate drept „ceva”, existând, potrivit instanței, suspiciunea rezonabilă că era vorba despre sumele de bani obținute anterior și destinate mecanismului de remunerare convenit pentru promovarea electorală.

Contract de promovare electorală, achitat de oamenii de afaceri

Judecătorul mai arată că, potrivit declarației uneia dintre suspecte, promovarea electorală a lui Ciprian Ciucu s-ar fi realizat inclusiv în baza unui contract încheiat cu o firmă de profil.

Conform aceleiași declarații, plata contractului ar fi fost suportată de oamenii de afaceri implicați în dosar, aspect pe care procurorii îl includ în presupusul mecanism al folosului necuvenit.

Cererea lui Ciprian Ciucu de revocare a controlului judiciar a fost respinsă

Ciprian Ciucu a contestat măsura controlului judiciar și a solicitat Tribunalului București revocarea acesteia. Instanța a respins însă cererea, apreciind că probele administrate până în prezent, inclusiv cele obținute ulterior dispunerii măsurii preventive, susțin în continuare existența suspiciunii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii pentru care edilul este cercetat penal.