BNS cere schimbarea Constituției României. E vizată starea de alertă declarată de Guvern

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Blocul Național Sindical (BNS)solicită Președintelui României și Executivului demararea procedurilor necesare pentru revizuirea Constituției. Reprezentanții organizației sindicale susțin că starea de alertă și regulile privind exercitarea actului de guvernare pe perioada acesteia trebuie să primească o reglementare explicită în cadrul textului constitutional. Demersul vine după ce Cabinetul de miniștri a hotărât pe 31 iulie introducerea stării de alertă pentru a gestiona provocările apărute din cauza scăderii producției naționale de energie electrică.

BNS cere schimbarea Constituției României. E vizată starea de alertă declarată de Guvern

Sindicatul atrage atenția asupra riscurilor reprezentate de aplicarea unor măsuri de excepție fără o acoperire clară în textul constituțional.

„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”, afirmă liderii BNS.

Guvernul României.Foto ilustrativă

Istoricul stării de alertă și vidul din Legea Supremă

În argumentația transmisă, Blocul Național Sindical reamintește faptul că această măsură a fost introdusă și aplicată la nivel național pentru prima dată în timpul mandatului cabinetului Orban, în anul 2020, pe fondul crizei sanitare generate de pandemie. Cadrul juridic a fost definit prin Legea nr. 55/2020 privind prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, act normativ care precizează la articolul 2:

„Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.”

Afectarea drepturilor fundamentale și lipsa controlului parlamentar

Analiza prezentată de reprezentanții sindicali evidențiază faptul că procedurile actuale permit prelungiri repetate fără garanții democratice suficiente.

„Starea de alertă națională din 2020 a durat aproape doi ani și a fost prelungită succesiv prin numeroase hotărâri de Guvern, deoarece legea permite prelungiri repetate de câte 30 de zile dacă analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii acesteia”, precizează sursa citată.

Cu toate acestea, reprezentanții BNS subliniază că starea de alertă nu este menționată direct în Constituția României, unde apar menționate expres doar starea de urgență și starea de asediu. În baza prevederilor actuale din Legea nr. 55/2020, autoritățile pot limita drepturile și libertățile cetățenilor pe baza unor evaluări sau prognoze tehnice. Spre deosebire de starea de urgență, aplicarea stării de alertă nu necesită aprobarea prealabilă a Parlamentului, fapt ce diminuează capacitatea Legislativului de a exercita un control strict asupra deciziilor adoptate de executiv.

Punctele cheie pentru revizuirea constituțională

Pentru remedierea acestor vulnerabilități legislative, organizația sindicală solicită completarea articolului 93 din Constituție și fixarea unor principii clare privind:

condițiile exacte în care poate fi declarată și menținută starea de alertă;

autoritatea competentă să o instituie și să o prelungească;

durata maximă și limitele aplicării;

atribuțiile și limitele de competență ale Executivului;

mecanismul de control parlamentar asupra măsurilor adoptate;

cadrul strict în care pot fi restrânse anumite drepturi și libertăți;

protejarea drepturilor angajaților și susținerea dialogului social;

obligativitatea autorităților de a fundamenta și motiva fiecare decizie;

procedurile clare de încetare a stării de alertă și de revenire la guvernarea obișnuită.

Apel pentru consultări publice și referendum național

Avertismentul sindicaliștilor privind consecințele lipsei de reglementare rămâne ferm și clar delimitat.

„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil, deși o asemenea ingerință în viața societății impune contrariul”, arată liderii BNS.

Reprezentanții BNS accentuează că modificarea Constituției nu trebuie derulată în mod netransparent sau considerată o chestiune strict tehnică.

„Cerem Președintelui României și Guvernului să își asume public inițierea procesului de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național prin care cetățenii României să decidă asupra acestei modificări. Constituția stabilește că revizuirea sa este definitivă după aprobarea prin referendum, iar inițiativa revizuirii poate aparține Președintelui României, la propunerea Guvernului, parlamentarilor sau cetățenilor, în condițiile prevăzute de Constituție”.

Organizația menționează că scopul demersului este fixarea unor limite clare pentru puterea executivă în momente critice, nu extinderea atribuțiilor acesteia.

„Solicităm Președintelui României și Guvernului să înceapă de îndată consultările cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiștii în drept constituțional și să pună în dezbatere publică un proiect de revizuire a Constituției privind regimul stării de alertă. BNS consideră că România trebuie să poarte această discuție înainte de următoarea criză, nu după declanșarea ei!”, mai arată liderii BNS.