Proiectul legii salarizării, refuzat de profesori. FSLI, Spiru Haret și Alma Mater au transmis mesajul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Principalele federații sindicale din sistemul de învățământ au transmis un refuz ferm față de propunerile privind noua grilă de salarizare prezentate în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni. Reprezentanții angajaților susțin că oferta guvernamentală nu satisface revendicările formulate constant și nu acordă personalului didactic statutul cuvenit în ierarhia sectorului bugetar.

După discuțiile purtate la nivel înalt, negocierile au fost reluate la sediul Ministerului Muncii, însă dialogul nu a condus la identificarea unei soluții acceptabile pentru ajustarea coeficienților.

Proiectul legii salarizării, refuzat de profesori. FSLI, Spiru Haret și Alma Mater au transmis mesajul

În cadrul întrevederii de la Palatul Cotroceni au fost aduse în atenție două variante de lucru pentru Legea salarizării. Prima dintre acestea include amendamente față de formele anterioare, vizând introducerea unor sporuri specifice și modificarea modului de calcul al orelor suplimentare.

„În cadrul întâlnirii desfăşurate la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale privind proiectul Legii salarizării. Primul conţine o serie de modificări faţă de variantele anterioare, printre care acordarea, pentru dirigenţie, a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei, în funcţie de numărul de elevi din clasă, precum şi modificarea modalităţii de calcul pentru plata cu ora, prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.

Nicușor Dan / sursa: Facebook

Pentru învăţământul superior au fost efectuate unele reechilibrări ale coeficienţilor din grilele anterioare în zona personalului didactic de predare şi s-a acceptat, pentru tutorat, acordarea unui spor de 10% din valoarea de referinţă de 4.100 de lei”, explică liderii sindicali.

Cel de-al doilea document stabilește repere financiare eșalonate până în anul 2028, prevăzând un coeficient de 2,12 pentru cadrele didactice debutante și 2,55 pentru profesorii cu vechime maximă și gradul I. În învățământul superior, indicii sunt poziționați între 2,12 pentru asistenți și 4,05 pentru profesori universitari.

Discuții sterile la Ministerul Muncii

Deși unele propuneri de amendare rezolvă puncte secundare, problema de fond rămâne nerezolvată. Liderii de la FSLI, Spiru Haret și Alma Mater subliniază că noua grilă continuă să subevalueze munca cadrelor didactice.

„Discuţiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, fără ca, în final, să fie identificată o soluţie pentru problema esenţială: grila de salarizare. Deşi unele dintre corecţiile prezentate răspund parţial problemelor semnalate de către federaţiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienţilor de ierarhizare şi poziţionarea personalului didactic în noua grilă de salarizare”, precizează sursa citată.

Revendicările fixe ale celor peste 300.000 de angajați

Reprezentanții învățământului preuniversitar și universitar solicită menținerea unor limite superioare pentru coeficienții de ierarhizare. În opinia lor, doar o grilă cuprinsă între 2,10 și 2,90 pentru preuniversitar, respectiv între 2,25 și 4,05 pentru universitar, ar reflecta nivelul de pregătire și responsabilitate necesar.

„Numai astfel evoluţia în carieră, experienţa şi responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică îşi va recăpăta atractivitatea. Pentru învăţământul superior susţinem în continuare o grilă de salarizare în care coeficienţii de ierarhizare pentru personalul didactic să fie cuprinşi între 2,25 şi 4,05, valori care înglobează şi indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor”, precizează semnatarii comunicatului.

Sindicatele arată că ajustările nu trebuie dictate exclusiv de limitările bugetare de moment și reamintesc de angajamentele asumate politic în anii precedenți.

„Cu atât mai greu de înţeles este această abordare cu cât, în urma grevei generale din anul 2023, Guvernul şi-a asumat public reaşezarea salarizării personalului din educaţie pe baze care să redea atractivitatea carierei didactice, iar în anul 2024, în cadrul procesului derulat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale, a fost elaborată o grilă construită pe principii de ierarhizare fundamental diferite comparativ cu grila propusă de către Guvernul Bolojan”, afirmă liderii sindicatelor din educaţie.

Deficit sever de cadre calificate în școli

Organizațiile sindicale atrag atenția asupra efectelor negative deja vizibile în teren, unde scăderea atractivității profesiei a dus la o creștere alarmantă a numărului de cadre didactice necalificate, depășind pragul de 6.300 de persoane.

„Într-un asemenea context, o nouă grilă care nu oferă o perspectivă salarială reală riscă să accentueze, nu să corecteze, această tendinţă. Dacă Guvernul României nu îşi asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea şi responsabilitatea muncii personalului din învăţământ, Parlamentul are obligaţia morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educaţie, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan. Viitorul educaţiei începe cu recunoaşterea valorii”, se mai arată în comunicatul semnat de preşedinţii Simion Hăncescu, Marius Nistor şi Anton Hadăr.