Cum îți împarți salariul când toate s-au scumpit. Metoda simplă pentru a face economie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Scumpirea alimentelor, facturilor și a cheltuielilor de zi cu zi face ca același salariu să ajungă tot mai greu până la finalul lunii. O metodă simplă pentru economie și de organizare a banilor poate însă ajuta la păstrarea controlului asupra bugetului și la realizarea unei mici economii, chiar și atunci când nu rămân sume mari disponibile.

Primul pas nu este neapărat renunțarea la orice plăcere, ci stabilirea unei ordini clare pentru banii care intră lunar în cont. MoneyHelper, serviciu britanic de orientare financiară susținut de guvern, recomandă ca bugetul să pornească de la calcularea tuturor veniturilor lunare și de la inventarierea cheltuielilor, împărțite între cele esențiale și cele care nu sunt indispensabile.

Primul lucru pe care trebuie să-l faci după ce intră salariul

Un buget este, în esență, un plan pentru felul în care vor fi folosiți banii pe parcursul unei luni. Consumer.gov recomandă compararea veniturilor cu toate cheltuielile pentru a vedea unde pot fi reduse costurile și unde există loc pentru economie. Așadar, în loc ca salariul să rămână într-o singură „grămadă” din care sunt plătite cheltuielile pe măsură ce apar, banii pot fi împărțiți încă din primele zile ale lunii în câteva categorii.

Prima categorie trebuie să acopere cheltuielile obligatorii: locuință, utilități, rate, transport și alte plăți care nu pot fi amânate. A doua categorie cuprinde cheltuielile de trai pentru întreaga lună, precum alimentele, produsele pentru casă, transportul zilnic sau alte cumpărături recurente.

O a treia categorie poate fi rezervată cheltuielilor personale și lucrurilor care nu sunt strict necesare.

Separat, chiar dacă suma este mică, poate exista o categorie destinată economisirii. Această împărțire are un avantaj important: arată de la început cât din salariu este deja „ocupat” de obligații și cât poate fi folosit efectiv până la următoarea zi de salariu.

Nu porni de la cât ai vrea să economisești, ci de la cât cheltuiești în realitate

Una dintre greșelile care pot face un buget imposibil de respectat este stabilirea unor sume ideale, fără legătură cu cheltuielile reale.

Consumer Financial Protection Bureau recomandă analizarea cheltuielilor din mai multe luni, nu doar estimarea lor din memorie. În buget ar trebui incluse inclusiv cheltuielile mai rare și o categorie pentru costuri diverse, deoarece apar aproape inevitabil plăți care nu se repetă în fiecare lună.

De exemplu, dacă cineva estimează că folosește 1.000 de lei lunar pentru alimente, dar extrasele de cont arată în mod constant 1.400 de lei, bugetul trebuie construit pornind de la cei 1.400 de lei.

Abia după ce există o imagine realistă poate fi identificată zona din care se poate face economie.

Metoda simplă pentru a face economie. Împarte banii pentru cheltuielile zilnice pe săptămâni

O metodă simplă pentru salariile lunare este ca, după plata obligațiilor și separarea banilor pentru economii, suma destinată cheltuielilor curente să fie împărțită în patru bugete săptămânale. De exemplu, dacă după plata facturilor, ratelor și altor obligații rămân 2.000 de lei pentru cumpărături și cheltuielile curente, suma poate fi privită ca aproximativ 500 de lei pentru fiecare săptămână.

Nu înseamnă că exact aceeași sumă trebuie cheltuită săptămânal. Ideea este stabilirea unui reper care să arate rapid dacă bugetul este consumat prea repede.

Dacă în prima săptămână sunt cheltuiți 900 de lei din cei 2.000 disponibili, devine evident că ritmul nu poate continua până la sfârșitul lunii.

În schimb, atunci când toți cei 2.000 de lei sunt disponibili într-un singur cont, este mai greu de observat cât de repede se consumă bugetul.

Dursa foto: Arhiva EVZ

Economie nu înseamnă doar ce rămâne la sfârșitul lunii

Una dintre cele mai simple schimbări este ca suma destinată economisirii să fie inclusă în buget de la început. CFPB recomandă ca depunerile regulate într-un fond de urgență sau pentru un alt obiectiv financiar să fie tratate ca parte a bugetului lunar.

Asta poate însemna 50, 100, 200 de lei sau orice altă sumă pe care bugetul o permite. Important este principiul: dacă economisirea depinde exclusiv de banii rămași în ultima zi înainte de salariu, există riscul ca în multe luni să nu rămână nimic.

FDIC recomandă inclusiv folosirea transferurilor automate regulate către economii, tocmai pentru ca procesul să nu depindă de o decizie repetată în fiecare lună.

Cât ar trebui să pui deoparte

Nu există un procent universal care să funcționeze pentru fiecare salariu și fiecare familie. Există strategii populare, precum bugetul 50/20/30, în care 50% din venitul net merge către necesități, 20% către economii, iar 30% către dorințe. Specialiștii în educație financiară avertizează însă că aceste procente reprezintă doar un model și trebuie adaptate situației fiecărei persoane.

Într-o perioadă în care costurile esențiale au crescut, o persoană poate constata, de exemplu, că locuința, facturile, alimentele și transportul consumă mult peste jumătate din salariu.

În acest caz, stabilirea artificială a unei ținte de 20% pentru economie poate face bugetul imposibil de respectat.

Mai utilă poate fi stabilirea unei sume mai mici, dar realiste și constante.

Începe cu o sumă mică dacă bugetul este foarte strâns

Economisirea nu trebuie abandonată doar pentru că momentan nu pot fi puse deoparte sume mari.

MoneyHelper recomandă economisirea unei sume lunare pentru costurile neașteptate, tocmai pentru a reduce riscul de a apela la împrumuturi atunci când se strică mașina, un aparat din casă sau apare o altă plată neprevăzută. Astfel, chiar și o economie de 100 de lei pe lună înseamnă 1.200 de lei după un an, dacă banii nu trebuie utilizați între timp. La 200 de lei pe lună, suma ajunge la 2.400 de lei într-un an.

Obiectivul inițial poate fi pur și simplu formarea obiceiului de a pune bani deoparte.

Fă separat fondul pentru cheltuieli pe care știi că le vei avea

Nu toate cheltuielile mari sunt urgențe. Asigurarea, întreținerea mașinii, cadourile, vacanța, începutul anului școlar sau alte plăți care apar anual sunt, în mare parte, previzibile. MoneyHelper descrie pentru astfel de situații sistemul „sinking funds”: economisirea treptată, în fiecare lună, pentru o cheltuială despre care știi deja că va apărea.

Dacă, de exemplu, știi că peste șase luni vei avea o cheltuială de 1.200 de lei, poți încerca să separi câte 200 de lei în fiecare lună. Astfel, plata nu mai trebuie suportată integral dintr-un singur salariu.

Metoda poate fi aplicată pentru mai multe categorii, fiecare având propriul mic buget: mașină, vacanță, cadouri, reparații sau alte costuri anticipate.

Fondul de urgență trebuie să fie separat de economiile pentru cumpărături

Fondul de urgență are alt scop. Consumer Financial Protection Bureau îl definește drept o rezervă de bani destinată special cheltuielilor neplanificate sau situațiilor financiare dificile, precum reparații importante ori pierderea unei surse de venit. Prin urmare, banii pentru vacanță, un telefon nou sau alte cumpărături planificate nu ar trebui confundați cu această rezervă.

MoneyHelper arată că suma potrivită pentru fondul de urgență diferă de la o persoană la alta și depinde de cheltuieli și de situația financiară individuală.

Construirea unui astfel de fond poate dura, iar asta nu înseamnă că trebuie acumulat imediat.

Unde poate fi făcută prima economie

După stabilirea cheltuielilor obligatorii, următorul pas este verificarea sumelor care ies din cont fără să fie absolut necesare.

Pot fi analizate separat:

• abonamentele și serviciile recurente;
• comenzile frecvente de mâncare;
• cumpărăturile impulsive;
• produsele cumpărate foarte des în cantități mici;
• taxele și comisioanele evitabile;
• cheltuielile de divertisment;
• achizițiile făcute doar pentru că un produs este la reducere.

Scopul nu trebuie să fie eliminarea tuturor cheltuielilor personale. Un buget extrem de restrictiv poate fi dificil de menținut. Mai util este să fie identificate plățile pentru care beneficiul obținut nu justifică suma cheltuită.

Atenție și la datoriile scumpe

Pentru persoanele care au simultan economii și datorii, ordinea priorităților poate conta.Specialiștii recomandă analizarea cu prioritate a datoriilor costisitoare. Folosirea economiilor pentru rambursarea unor datorii cu costuri ridicate poate reduce suma totală pierdută pe dobânzi, deși trebuie verificate eventualele penalități pentru rambursare anticipată și trebuie respectate plățile obligatorii.

Asta înseamnă că nu orice economie trebuie privită doar ca o sumă aflată într-un cont. Reducerea costurilor generate de o datorie poate îmbunătăți și bugetul lunilor următoare.

Exemplu: cum poate fi împărțit un salariu de 5.000 de lei

Pentru un venit net lunar de 5.000 de lei, o împărțire ipotetică ar putea arăta astfel:

• 2.300 de lei – locuință, facturi, rate și transport;
• 1.400 de lei – alimente și cheltuieli curente;
• 400 de lei – fond pentru cheltuieli care apar periodic;
• 300 de lei – economii/fond de urgență;
• 600 de lei – cheltuieli personale și marjă pentru costuri neprevăzute.

Sumele reprezintă doar un exemplu, nu o formulă financiară recomandată tuturor.Pentru cineva care plătește o chirie mai mare, categoria cheltuielilor obligatorii poate ocupa mult mai mult. Pentru o persoană fără rată sau chirie, procentul poate fi considerabil mai mic.

Important este ca totalul categoriilor să nu depășească venitul și ca fiecare leu să aibă, pe cât posibil, o destinație înainte de a fi cheltuit.

Metoda simplă care poate face diferența

În perioadele în care toate par să se fi scumpit, realizarea unei economii nu începe neapărat cu renunțări drastice.

Ordinea poate fi mult mai simplă:

• calculezi venitul lunar real;
• separi imediat banii pentru obligații;
• stabilești suma necesară cheltuielilor curente;
• împarți bugetul de trai pe săptămâni;
• separi o sumă realistă pentru economii;
• pregătești din timp bani pentru cheltuielile mari despre care știi că vor apărea;
• verifici periodic unde depășești bugetul.

Un buget bine organizat nu face ca prețurile să scadă și nici nu mărește salariul. Poate însă arăta mult mai clar unde se duc banii și ce cheltuieli pot fi ajustate. Iar atunci când veniturile sunt presate de costurile tot mai mari, inclusiv o economie relativ mică, făcută constant, poate deveni o plasă de siguranță pentru lunile în care apare o cheltuială neprevăzută.