CIA despre un politician român: Are o atitudine liniștită, modestă și nepretențioasă. Are un aer simpatic și uman, care este punctul său de atracție. Number one în România!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

CIA despre un politician român: Are o atitudine liniștită, modestă și nepretențioasă. Are un aer simpatic și uman, care este punctul său de atracție. Number one în România!

Între 1955 și 1961 prim-ministrul României Populare a fost Chivu Stoica. Spun asta pe un ton informativ pentru că știu că sunt mulți care ar putea crede că personalitatea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej era atât de puternică și autoritară încât nu mai existau alte nume în funcțiile cheie.

Moartea lui Stalin

Adevărul este, însă, că Dej a renunțat la conducerea Guvernului sub presiunea schimbărilor care se anunțau în tot Blocul Estic, după moartea lui Iosif Visarionovici Stalin.

Noi am mai publicat despre aceste schimbări - URSS contra URSS! Ruperea lui Hrușciov de Stalin, văzută prin ochii lui Gheorghiu-Dej -  dar astăzi, prin intermediul unui raport al CIA, vedem cum a pregătit Dej în România schimbările despre care știa că vor fi dictate de la Moscova.

De ce nu este bine să pui toate fructele și legumele în același sertar al frigiderului

Procesele pentru vrăjitorie nu au început în Salem. Descoperire în Connecticut

Pe scurt, idea schimbărilor decise de Nichita Hrușciov, urmașul Tătucului Națiunilor, era că marea greșeală a lui Stalin a fost că a diminuat puterile diverselor structuri de conducere colectivă, în principal ale Comitetului Central, sau a concentrat alte pârghii, de exemplu guvernamentale cu cele politice/de partid. Toate aceste greșeli, care au costat milioane de vieți, ar fi pornit de la exagerarea cultului personalității lui Stalin.

Noi vorbim acum de milioane de vieți pierdute în gulaguri, dar sovieticii din 1956 deplângeau doar sacrificarea tovarășilor de partid, uciși în epurări.

Același model avea să îl adopte și Nicolae Ceaușescu, 12 ani mai târziu, povestea având-o aici: Ziua în care oamenii lui Nicolae Ceaușescu au denunțat crimele făcute sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Dej începuse din timp ”împărțirea” puterii, atunci când i-a cedat (între 1954 și 1955) lui Gheorghe Apostol funcția supremă în Partidul Muncitoresc Român (prim-secretar al CC al Partidului), preferând să se ocupe de Cabinetul de Miniștri/Guvern.

Acum, prin numirea lui Chivu Stoica prim-ministru, Dej se orienta spre ceea ce devenise cea mai importantă funcție în statul Popular: cea de la conducerea Partidului unic.

Oricum, Gheorghe Apostol și Chivu Stoica nu erau poli reali de Putere, ci apropiați devotați ai lui Dej, personaje care – în ciuda speculațiilor pe care le veți vedea spre sfârșitul raportului CIA din 1955 – nu au avut niciodată Puterea efectivă.

Descâlcirea mișcării lui Dej ar suna cam așa, pe limbajul nostru de azi: din poziția de la Guvern a reorganizat țara astfel ca decizia politică să devină mai important decât cea din Executiv sau Legislativ, în timp ce, prin arestări sau asimilări de organizații politice, a asigurat PMR poziția de partid unic.

Apoi a preluat cea mai ”tare” funcție, ca, de altfel, și Hrușciov la Partidul Comunist din Uniunea Sovietică, și a numit marionete pe celelalte poziții.

Avea să ”domnească” astfel până la moartea sa, în 1965.

Destalinizarea conducerii României Populare

Astăzi aveți ocazia să vedeți operațiunea de destalinizare a funcțiilor de conducere din România prin ochii americanilor, care par să fi înțeles mișcările din Partid, Guvern și Marea Adunare Națională.

Momentul raportului CIA este după Plenara CC în care Dej este votat secretar general al Partidului. Înainte de Congresul care urma să definitiveze alegerea sa, trebuia să renunțe la Guvern.

După moartea lui Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu i-a marginalizat pe Apostol, Stoica sau pe Constantin Pîrvulescu, al cărui nume apare și el în raport.

Apostol avea să iasă onorabil din viața politică, în martie 1989, ca semnatar al ”scrisorii celor 6”, manifest puternic împotriva lui Ceaușescu. Stoica, din păcate, s-a sinucis în 1975, cu arma de vânătoare. Pîrvulescu, și el semnatar al ”scrisorii celor 6”, este cel care, în 1979, riscându-și viața și libertatea, s-a ridicat în Congresul al XII-lea și a criticat realegerea lui Ceaușescu.

Și acum raportul din 8 noiembrie 1955.

Schimbări în partid și în Guvern în RPR

1. În cadrul unei sesiuni speciale a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (RPR), desfășurată la 3 octombrie 1955, a fost anunțată demisia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din funcția de președinte al Consiliului de Miniștri. Gheorghiu-Dej deținea această funcție din 2 iunie 1952. Chivu Stoica, prim-vicepreședinte, a fost ales la președinția Consiliului.

2. În cadrul aceleiași ședințe, Emil Bodnăraș, Petre Borilă și Miron Constantinescu au fost avansați din funcția de vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri în cea de prim-vicepreședinți, renunțând la funcțiile lor de ministru al Forțelor Armate, ministru al Industriei Alimentare și, respectiv, ministru al Planificării de Stat. În aceste funcții le-au succedat foștii miniștri adjuncți corespunzători.

Încă un semnatar al ”scrisorii celor 6”, Alexandru Bârlădeanu

3. Succesorul lui Constantinescu, Alexandru Bârlădeanu, a fost numit vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Ministrul de Externe Simion Bughici și ministrul Finanțelor Dumitru Petrescu au fost, de asemenea, numiți vicepreședinți, iar fostele lor funcții ministeriale au fost preluate de miniștri adjuncți.

4. Chivu Stoica a fost înlocuit în fosta sa funcție de ministru al Metalurgiei și Construcțiilor de Mașini de un ministru adjunct din acel minister. Iosif Chișinevschi a demisionat din Consiliul de Miniștri. Ștefan Voitec, aparent nou-venit în Guvern, dar despre care se credea că este membru al Comitetului Central al Partidului, l-a înlocuit pe Mircea Oprișan în funcția de ministru al Comerțului Interior. La un nivel ceva mai scăzut, atât Liuba Chișinevschi, cât și Nicolae Ceaușescu au demisionat din Marea Adunare Națională.

CIA: Partidul este cel care conduce Guvernul

5. La prima vedere, se pare că aproape toată lumea a fost avansată. Unii observatori au acordat importanță faptului că ambii soți Chișinevschi nu mai fac parte din Guvern, pierzând pentru moment din vedere faptul că Partidul este cel care conduce Guvernul. Totuși, este înșelător ca schimbările din Guvern să nu fie analizate în lumina schimbărilor din Partid anunțate la ședința plenară din 30 septembrie și 1 octombrie 1955.

6. În cadrul ședinței plenare s-a anunțat, printre altele, că Gheorghiu-Dej a fost ales prim-secretar al Comitetului Central, iar Iosif Chișinevschi a fost ales secretar; Gheorghe Apostol a fost numit președinte al C.C.S. (sindicatele); iar cel de-al Doilea Congres al Partidului urma să fie convocat la 23 decembrie 1955.

Ordinea de zi urma să includă un raport al lui Gheorghiu-Dej privind activitatea Comitetului Central și un raport al lui Ceaușescu privind modificarea statutului Partidului. Rapoarte ulterioare indică faptul că Liuba Chișinevschi își păstrează funcția de secretar al C.C.S., precum și calitatea de membră a Comitetului Central al Partidului, iar Ceaușescu este în continuare secretar al Comitetului Central.

Cine e number one across the nation?

7. Din aceste schimbări pot fi trase următoarele concluzii: a. Gheorghiu-Dej rămâne omul «number one» în România; b. Nu a avut loc o schimbare reală a puterii; c. Nu există o ruptură între Gheorghiu-Dej și Chișinevschi, așa cum se zvonește uneori; și d. Apostol, care a ocupat funcția de prim-secretar al Partidului din 19 aprilie 1954 și care revine acum la fostul său post, nu a fost retrogradat.

8. Gheorghiu-Dej ocupă acum aceeași poziție ca Hrușciov în Uniunea Sovietică, poziție pe care Dej a deținut-o anterior, dar la care a renunțat în favoarea lui Apostol în 1954. Observatorii consideră că, din aprilie 1954 și până la recenta schimbare, Gheorghiu-Dej și Iosif Chișinevschi s-au ocupat aproape exclusiv de chestiuni guvernamentale, în principal de redresarea economiei românești, și că acest obiectiv a fost acum îndeplinit spre satisfacția României sau a Uniunii Sovietice. Acum, când condițiile s-au îmbunătățit, «prima echipă» se poate dedica lucrurilor care contează cu adevărat - chestiunilor de partid.

Gheorghiu-Dej ar dori un om de încredere într-o poziție cheie

9. Este greu de înțeles cum ar fi putut acești doi oameni să colaboreze îndeaproape în Guvern și acum din nou în Partid dacă între ei ar fi existat vreo ruptură serioasă. Mandatul lui Apostol ca prim-secretar al Partidului poate fi explicat prin faptul că el este omul executiv al lui Gheorghiu-Dej (cenzurat) și că, în timp ce Dej și Chișinevschi încercau să mențină țara în funcțiune, lui Apostol i-a fost încredințat controlul temporar al Partidului.

10. Având în vedere apropierea celui de-al Doilea Congres al Partidului, funcția deținută de Apostol ca președinte al C.C.S., care presupune «activarea» și «agitarea» celor aproximativ 2.500.000 de membri de sindicat, nu este deloc lipsită de importanță și, cu siguranță, Gheorghiu-Dej ar dori un om de încredere într-o poziție care, în acest moment, este una-cheie.

Vizita lui Hrușciov în România, la 22 august 1955

11. Unii observatori speculează că schimbările sunt rezultatul vizitei lui Hrușciov în România, la 22 august 1955, iar acest lucru pare pe deplin posibil. Dacă într-adevăr se pregătește terenul pentru unele schimbări «surpriză» care să fie anunțate în timpul Congresului, în prezent nu există niciun indiciu și niciun zvon în acest sens.

12. Un aspect minor al schimbării, dar care evidențiază cât de puțin știe sau, probabil, cât de puțin îi pasă cetățeanului obișnuit aflat sub regim despre figurile politice de prim rang, este faptul că puțini români par să cunoască numele de familie al noului premier. Majoritatea românilor insistă că numele său de familie este Stoica, deși Ministerul român al Afacerilor Externe a dezvăluit că numele său de familie este, de fapt, Chivu. Dacă numele său este menționat, ar fi atât corect, cât și ușor de înțeles să se folosească forma din presa română, Chivu Stoica, cu ambele nume în această ordine.

13. Sesiunea Marii Adunări Naționale din 3 octombrie 1955 s-a desfășurat într-o sală amenajată într-un mod asemănător unui teatru mic, cu tribuna amplasată în locul scenei și cu un semicerc format din trei rânduri de loji orientate spre tribună. Președintele Marii Adunări Naționale, Constantin Pîrvulescu, flancat de cei doi vicepreședinți, a condus lucrările de la tribună. În dreapta sa, orientată spre interior, se afla banca membrilor Prezidiului, conduși de Petru Groza și de scriitorul Mihail Sadoveanu, amândoi părând foarte prosperi și fiind bine îmbrăcați în costume gri-deschis, în contrast cu înfățișarea destul de sobră a deputaților.

CIA: Dej, îmbrăcat îngrijit într-un costum închis la culoare, face o impresie destul de bună

14. În stânga tribunei, tot cu fața spre interior, se aflau băncile ministeriale, miniștrii fiind așezați în ordinea precedenței și avându-l în frunte pe Gheorghiu-Dej. Apostol, deși în fapt nu deține nicio funcție în Guvern în afară de cea de deputat, era așezat pe locul al treilea, după Chișinevschi. Deputații erau așezați în funcție de regiunile pe care le reprezentau, cu fața spre tribună.

După soluționarea unor chestiuni preliminare, inclusiv adoptarea în unanimitate a mai multor legi, Pîrvulescu a citit scrisoarea prin care era anunțată demisia lui Gheorghiu-Dej. Apoi, Dej a urcat la tribună și a ținut un discurs scurt. Dej, îmbrăcat îngrijit într-un costum închis la culoare, face o impresie destul de bună. Are o atitudine liniștită, modestă și nepretențioasă.

Are un aer simpatic și uman, care este punctul său de atracție. Este cumva greu să ți-l imaginezi în rolul politicianului abil. (cenzurat) A primit ceea ce a părut a fi o ovație sinceră atât înainte, cât și după discurs; a încercat de mai multe ori să oprească aplauzele, care au continuat o vreme. Chivu Stoica a vorbit după Gheorghiu-Dej.

În loc de epilog: Înfățișarea lor este ca o mască…

15. Este dificil să îți formezi o impresie despre aceste personalități de prim rang în astfel de ocazii. Înfățișarea lor este ca o mască. (cenzurat) Când Stoica s-a apropiat de microfoanele de la tribună și a început să vorbească, a părut imediat că dobândește anvergură și s-a creat impresia că prelua, în sfârșit, o funcție pe care și-o dorise foarte mult.

În timp ce Pîrvulescu era practic inaudibil, iar Gheorghiu-Dej era greu de auzit, Stoica și-a rostit discursul cu forță și claritate. Aproape că a dat impresia unui «om forte»; părea că știe ce vrea și că este hotărât să obțină. Este posibil ca, la un moment dat în viitor, să devină o amenințare pentru Gheorghiu-Dej.