Educația, în fața inteligenței artificiale. Ce riscăm dacă renunțăm la lectură

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Educația, în fața inteligenței artificiale. Inteligența artificială și accesul instantaneu la informație pot deveni o problemă atunci când oamenii renunță să mai gândească, să citească și să verifice singuri informațiile, au susținut Bogdan Comaroni, Mirel Curea și Octavian Hoandră în cadrul podcastului Contrapunct, într-o dezbatere despre educație și noile generații.

Tema a pornit de la întrebarea dacă tehnologia poate ajunge să înlocuiască o parte din procesele cognitive și ce instrumente mai are individul pentru a-și păstra autonomia intelectuală. Mirel Curea a sintetizat una dintre posibilele soluții prin trei elemente: „cartea, școala, aparatul critic”.

Educația, în fața inteligenței artificiale. Ce riscăm dacă renunțăm la lectură

Bogdan Comaroni a susținut că nivelul de educație și cultură influențează direct capacitatea unei persoane de a analiza informațiile pe care le primește.

„Cu cât lumea (...) are la bază educație, cultură, toate și mai ales învățături anterioare (...), firește că observ că în acest program este și îndobitocirea pe cât se poate a populației”, a afirmat acesta.

Cum te fac supermarketurile să alegi produsele mai scumpe. Ce înseamnă „eye level is buy level”

A construit un avion înainte de 17 ani. Acum cercetează misterele Universului

Jurnalistul a legat fenomenul și de schimbările produse în consumul media.

„La noi, românii, s-au observat și noi, presa am observat de mult timp, prin acel început: manelizare, tabloidizare”, a spus Comaroni.

Generațiile tinere și independența față de părinți

În cadrul discuției, Comaroni a invocat informații potrivit cărora o parte dintre tinerii din Generația Z merg la interviuri de angajare însoțiți de părinți. Participanții au folosit exemplul pentru a discuta despre independența tinerilor și despre modul în care familia poate influența dezvoltarea lor.

Octavian Hoandră a criticat părinții care intervin excesiv în relația dintre copil și profesor. „Pentru că le suflă în cur la toți și nu îi lasă să fie puși la punct de profesor”, a spus acesta. Hoandră a susținut că școala nu ar trebui să se limiteze la transmiterea de informații.

„Pe vremuri exista Ministerul Educației și Învățământului. Acum (...) de educație nu se mai ocupă nimeni”, a afirmat scriitorul.

Octavian Hoandră, Mirel Curea și Bogdan Comaroni. Sursă foto: captură video

Mirel Curea: „Oamenii înțeleg din ce în ce mai puțin”

Discuția s-a mutat apoi către capacitatea de înțelegere a informațiilor și rezultatele sistemului educațional.

Mirel Curea a invocat testările internaționale.

„Uitați-vă la rezultatele de la testele PISA, oamenii înțeleg din ce în ce mai puțin. Uitați-vă că e dramatic”, a spus acesta.

Moderatorul a legat problema și de dificultatea de a explica publicului subiecte juridice sau economice complexe.

„Eu nu știu cum dracu să fac să simplific noțiunile despre care discut în podcasturi, în ideea tot asta, să se înțeleagă oamenii câte ceva”, a spus Curea.

Pericolul omului care crede că știe tot

Bogdan Comaroni a descris o altă problemă: dispariția îndoielii și a reflexului de a verifica informația.

„Cu cât înveți mai multe, orizontul cunoașterii se lărgește și ajungi la concluzia că niciodată nu știi suficient, trebuie să întrebi și sunt și alții mai deștepți ca tine”, a afirmat jurnalistul.

În schimb, a continuat acesta, o persoană cu un orizont limitat de cunoaștere poate ajunge mai ușor la certitudini absolute.

„Și el are deja răspunsul la toate întrebările”, a spus Comaroni. Mirel Curea a completat: „Nu are tresăriri, nu are dubii.”

Octavian Hoandră a sintetizat ideea prin formula latină „Dubito ergo cogito” – „mă îndoiesc, deci gândesc”.

Lectura și memoria culturală, soluțiile propuse

Pentru Octavian Hoandră, soluția nu poate fi exclusiv individuală.

„Soluția unui stat și a unor oameni cărora le pasă de evoluția unui stat ar fi revenirea la valorile care au construit Europa, revenirea la memorie și la substratul cultural”, a spus acesta.

Scriitorul a pledat pentru revenirea la autorii clasici și pentru păstrarea memoriei culturale în educație.

În viziunea participanților la podcast, problema nu este existența inteligenței artificiale în sine, ci riscul ca utilizatorul să renunțe treptat la propriul efort intelectual. Cartea, școala, cultura și capacitatea de a pune sub semnul întrebării informațiile primite au fost prezentate drept principalele instrumente prin care această autonomie poate fi păstrată.