Vinurile românești, tot mai prezente în afara țării. Ce caută cumpărătorii străini

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Soiurile autohtone pot deveni principalul avantaj prin care vinurile românești se diferențiază pe piețele externe, consideră Florin Manuliu, oenolog la Crama Pandora. Invitat în podcastul „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, acesta a afirmat că vizitatorii și consumatorii din străinătate sunt tot mai interesați de vinuri pe care nu le pot găsi în alte țări, iar producătorii români pun un accent tot mai mare pe soiurile locale.

În cazul Cramei Pandora, aproximativ 40% din soiurile cultivate sunt autohtone, iar producătorul urmărește creșterea acestei ponderi.

„Dorința noastră e să avem cât mai multe soiuri autohtone”, a spus Florin Manuliu. El a explicat că interesul este vizibil mai ales în rândul celor care vin din afara țării. „Sunt din ce în ce mai mulți degustători și vizitatori, consumatori, mai ales din afara țării, care vor soiuri autohtone”, a afirmat oenologul.

Vinurile românești, tot mai prezente în afara țării: „E cartea noastră de vizită în afară”

Manuliu consideră că vinurile românești au mai multe șanse să se diferențieze internațional prin soiurile proprii decât prin cele cultivate deja în numeroase regiuni viticole ale lumii.

Cum te fac supermarketurile să alegi produsele mai scumpe. Ce înseamnă „eye level is buy level”

A construit un avion înainte de 17 ani. Acum cercetează misterele Universului

„Nevoia mea ca vinificator și a multor alți colegi de breaslă e cumva să punem în evidență cât mai bine soiurile autohtone, pentru că au potențial și vor avea. Și cumva e cartea noastră de vizită în afară”, a spus acesta.

Oenologul a dat exemplul Sauvignon Blanc, cultivat în numeroase țări cu tradiție viticolă.

„E greu să ne batem cu ei pe Sauvignon Blanc”, a spus Manuliu. Totuși, producătorii români pot obține rezultate foarte bune și cu soiurile internaționale. „Sunt unii producători care au reușit să ajungă la medalii grozave și au depășit multe alte țări de tradiție. La medalii. La vânzări, nu”, a explicat acesta. Concluzia sa este că identitatea locală trebuie valorificată mai puternic. „Trebuie să punem foarte multă amprentă pe soiurile românești. Au potențial, pot, cumva e identitatea noastră.”

Șarba, soiul legat de Vrancea

Unul dintre exemplele oferite în podcast este Șarba, un soi asociat direct cu zona Vrancei.

„E soi autohton, 100% românesc și 100% vrâncean. Obținut la stațiunea de cercetare din Odobești”, a spus Florin Manuliu.

Potrivit acestuia, soiul ar fi fost obținut în jurul anului 1965 și provine din încrucișarea Rieslingului italian cu Tămâioasa românească.

Oenologul a vorbit și despre Feteasca Neagră, pe care a prezentat-o drept un soi românesc, cu origini legate de zona Moldovei.

Radu Preda și Florin Manuliu. Sursă foto: captură video

Interes tot mai mare pentru vinurile românești

Manuliu a spus că și consumatorul din România a devenit mai educat și mai interesat de diferențele dintre soiuri și regiuni.

„De la an la an, consumatorii noștri și ai tuturor, de altfel, sunt din ce în ce mai emancipați, din ce în ce mai educați”, a afirmat acesta.

Potrivit oenologului, întrebările celor care participă la degustări au devenit mai tehnice, iar comparațiile cu vinuri produse în alte țări sunt tot mai frecvente.

„Sunt foarte mulți care deja compară. Compară Sauvignon Blanc din zona Vrancei cu Sauvignon Blanc din alte zone ale țării sau (...) cu multe alte zone din lume”, a explicat acesta.

Aproximativ un sfert din producție merge la export

Crama Pandora exportă deja o parte importantă din producție.

„Undeva la 25% din producție exportăm”, a spus Florin Manuliu. Ulterior, el a nuanțat procentul: „Eu așa știu, la 20-25%. Ceea ce ne bucură și ce mă încântă și mai mult este că cel mai probabil la anul cifra asta se va mări.” Potrivit oenologului, prețurile obținute la export sunt comparabile cu cele de pe piața internă, iar unele relații comerciale au pornit inclusiv de la participarea la târguri internaționale. „La unele târguri ne plimbăm și văd ce fac alții, la altele se concretizează. Depinde cumva să se aleagă cu multă atenție și tipul de târg la care participi”, a explicat acesta.

În cazul cramei pe care o reprezintă, astfel de participări au dus și la relații comerciale efective. Pentru producătorii români, miza nu este astfel doar obținerea unor medalii sau compararea cu vinurile internaționale, ci construirea unei identități proprii în jurul soiurilor care pot fi găsite doar aici.