Negocieri fără acord la Cotroceni pe legea salarizării. Termenul dat de Nicușor Dan pentru o soluție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Negocierile de la Palatul Cotroceni privind legea salarizării s-au încheiat fără un acord politic, iar președintele Nicușor Dan a cerut Ministerului Muncii și partidelor să găsească, într-un interval de aproximativ o săptămână, o formulă care să poată obține majoritatea necesară în Parlament. Miza este adoptarea și promulgarea legii până la 31 august 2026, termen legat de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Negocieri fără acord la Cotroceni pe legea salarizării

La reuniunea de marți au participat președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor –, alături de reprezentanții formațiunilor implicați în negocierile tehnice.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat după întâlnire că nu a fost luată o hotărâre asupra formei finale a proiectului.

„Ca să fim foarte onești, în această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei legi în Parlament”, a declarat Pîslaru la ieșirea de la Cotroceni.

O săptămână pentru găsirea unei variante care să aibă susținere

Ministerul Muncii trebuie să continue lucrul la proiect, sub medierea Administrației Prezidențiale, iar problemele rămase trebuie clarificate în special în ceea ce privește Sănătatea și Educația. Planul discutat este ca proiectul să ajungă în Parlament săptămâna viitoare sau, cel târziu, peste două săptămâni.

Legea salarizării ar trebui adoptată de ambele Camere până la sfârșitul lunii august. Termenul de 31 august 2026 este important deoarece adoptarea și promulgarea legii reprezintă un jalon din PNRR de care depind aproximativ 770 de milioane de euro. Pîslaru avertizase încă de luni că perioada actuală reprezintă, practic, „ultima șansă” pentru obținerea unui acord politic care să permită adoptarea reformei în termen.

„Nu mai avem foarte mult timp”, a avertizat ministrul după întâlnirea de marți.

Ministerul Muncii trebuie acum să vină cu soluții concrete pentru punctele asupra cărora nu există încă un consens.

„Într-un interval, așa cum a precizat domnul președinte în întâlnire, de o săptămână, să avem un proiect în care să știm clar dacă se poate sau nu să fie susținut în Parlament”, a declarat Pîslaru.

Dragoș Pîslaru. Sursă foto: gov.ro

Două variante pentru aplicarea noii legi

Negocierile au ajuns în punctul în care trebuie luată o decizie politică asupra modului în care va intra în vigoare reforma. Una dintre variante este aplicarea integrală a legii de la 1 ianuarie, astfel încât România să poată considera jalonul îndeplinit și să nu fie puse în pericol cele aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

A doua variantă este adoptarea legii acum, dar cu aplicarea etapizată a anumitor grile salariale, în special a celor solicitate pentru Sănătate și Educație, în funcție de spațiul disponibil în buget.

Dragoș Pîslaru anunțase înaintea reuniunii că unele dintre schimbările cerute pentru Educație ar putea fi introduse gradual, astfel încât noua grilă solicitată de sistem să devină efectivă în 2028. Impactul suplimentar pentru 2027 nu poate depăși, potrivit ministrului, anvelopa de aproximativ 12,1 miliarde de lei prevăzută pentru reformă. Proiectul ar putea ajunge astfel în Parlament chiar dacă toate revendicările financiare nu vor putea fi acoperite.

„Bani în plus nu există”, este concluzia descrisă de sursele participante la negocieri.

Sănătatea și Educația cer încă aproximativ 7 miliarde de lei

Cele mai mari diferențe dintre solicitări și fondurile disponibile sunt în Sănătate și Educație. Pentru revendicările din Sănătate ar fi necesare aproximativ 2 miliarde de lei în plus față de actuala alocare, iar cererile din Educație ar presupune încă aproximativ 5 miliarde de lei. Necesarul suplimentar pentru cele două domenii ar ajunge astfel la aproximativ 7 miliarde de lei, sumă care nu este disponibilă în actuala anvelopă bugetară.

Pîslaru a spus că diferențele dintre solicitările sindicatelor și posibilitățile bugetului rămân importante. În Sănătate, negocierile au avansat și există un acord asupra principiilor, însă două puncte nu au fost încă rezolvate. Primul privește matricea coeficienților de salarizare, sindicatele solicitând diferențierea veniturilor în funcție de tipul unității sanitare și de specializare.

„Nu este că am avea vreo problemă de principiu. Am agreat principiile, am agreat cadrul, ceea ce reprezintă un progres foarte mare, dar în acest moment cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial, care, cel puțin dacă ar fi să le aplicăm în 2027, nu au anvelopă financiară”, a explicat Pîslaru.

A doua problemă privește sporurile pentru munca desfășurată sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală, pentru care solicitările sindicatelor ar avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra bugetului. Ministrul declarase anterior că actuala variantă a proiectului ar putea aduce majorări pentru peste 75% dintre angajații din sistemul sanitar, dar fără depășirea plafonului stabilit pentru 2027.

Pîslaru: „Au fost făcute progrese importante”

Deși nu există încă un acord politic pentru lege, ministrul Muncii a spus că negocierile tehnice au avansat în ultimele săptămâni.

„În acest moment, aș vrea să vă spun că pe cele două sectoare-cheie, unde părea că suntem într-un impas și în ceea ce privește discuțiile cu sindicatele, au fost făcute progrese importante”, a afirmat Pîslaru.

În cazul Sănătății, Administrația Prezidențială a mediat negocierile cu sindicatele, iar echipele tehnice au continuat discuțiile. Pentru Educație, Ministerul Muncii și Ministerul Educației au lucrat la modificarea unor prevederi contestate din proiect.

Varianta publicată în iulie prevede un nou sistem de salarizare construit pe grade și coeficienți salariali, raportați la o valoare de referință stabilită prin lege. Obiectivul declarat al proiectului este reducerea diferențelor acumulate în sistemul bugetar după aplicarea neunitară a Legii 153/2017.