Mandatele aleșilor și averile partenerilor, pe masa CCR. Cele două prevederi care au împărțit politicienii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește miercuri pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva noii Legi a integrității. Actul normativ a fost contestat atât de 27 de senatori USR și PNL, printr-o sesizare comună, cât și de președintele Nicușor Dan, printr-o acțiune separată. Cele două contestații pun sub semnul întrebării, în principal, prevederea privind pierderea mandatelor de către unii aleși și extinderea obligației de a depune declarații de avere și de interese la partenerii de viață ai demnitarilor.

„Amendamentul Fritz”

Una dintre principalele mize ale sesizărilor privește efectele noilor sancțiuni asupra unor situații juridice produse înainte de intrarea în vigoare a legii.

Prevederea contestată stabilește că aleșii aflați încă în funcție, pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau existența unui conflict de interese anterior noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Contestatarii susțin că o asemenea măsură ar încălca articolul 15 din Constituție, care consacră principiul potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. În argumentația lor, o lege nouă nu poate introduce o sancțiune suplimentară, respectiv pierderea mandatului aflat în desfășurare, pentru fapte și situații juridice care s-au consumat sub legislația anterioară.

Prevederea a fost denumită în dezbaterea publică „Amendamentul Fritz”, fiind interpretată ca având o țintă politică precisă: primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Măsura nu s-ar aplica însă doar acestuia, ci și altor aleși locali care se află în situații similare.

Dominic Fritz. Sursă foto: Facebook

Miza pentru acești aleși este, astfel, dacă o constatare definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, făcută înainte de noua lege, poate produce efecte asupra unui mandat obținut ulterior sau aflat încă în exercitare.

Declarațiile de avere ale partenerilor, o altă prevedere contestată

A doua mare problemă ridicată în sesizări privește extinderea obligației de declarare a averii și intereselor la partenerii de viață ai demnitarilor.

Noua lege introduce obligația pentru persoanele care au cu un demnitar „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Contestatarii atrag însă atenția că actul normativ nu stabilește suficient de clar ce presupune o asemenea relație.

Nu sunt precizate, de exemplu, criterii precum durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune. În această situație, persoana vizată ar trebui practic să stabilească singură dacă relația sa intră sub incidența legii și dacă trebuie să depună declarațiile respective, pentru a nu ajunge să fie sancționată.

Președintele Nicușor Dan și opoziția consideră că obligația de a publica nominal informații despre averea unei persoane private, care nu ocupă o funcție publică, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată. În sesizări sunt invocate, în acest context, standardele stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

În plan politic, această prevedere a fost asociată cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, de unde și denumirea de „Amendamentul Grădinaru”.

Contestatarii consideră că problema este cu atât mai importantă în raport cu Decizia CCR 297/2025. În opinia lor, noua formă a reglementării reprezintă un „viciu agravat”, deoarece ajunge să impună unei persoane terțe o obligație și o eventuală răspundere pentru o situație pe care aceasta nu și-a asumat-o prin exercitarea unei funcții publice.

Legea integrității, legată de 771 de milioane de euro din PNRR

Dincolo de disputa constituțională, noua Lege a integrității are o miză financiară importantă pentru România.

Actul normativ reprezintă un jalon critic din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar legea trebuie promulgată până la 31 august pentru respectarea termenului asumat.

Social-democrații îi acuză pe parlamentarii USR și PNL că, prin contestarea legii la CCR, pun în pericol primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, susținând că sesizarea urmărește protejarea unor lideri politici.

De partea cealaltă, contestatarii resping acuzația și susțin că obiectivul integrității nu poate fi atins prin adoptarea unor prevederi neconstituționale. Aceștia acuză că o lege construită pentru a produce efecte asupra unor adversari politici ar reprezenta o abordare incompatibilă cu principiile statului de drept.

Argumentul opoziției este că, în cazul în care legea ar conține prevederi neconstituționale, problema nu ar fi rezolvată prin intrarea ei în vigoare doar pentru respectarea termenului din PNRR. Dimpotrivă, o reglementare viciată ar putea pune la rândul său în dificultate îndeplinirea jalonului în relația cu Comisia Europeană.

CCR a limitat deja transparența informațiilor despre familie

Dezbaterea privind declarațiile de avere vine după o decizie importantă a Curții Constituționale.

În mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al unor informații referitoare la membrii familiei, incluse în declarațiile de avere. Decizia a alimentat discuțiile privind echilibrul dintre transparența averilor persoanelor aflate în funcții publice și dreptul la viață privată al membrilor familiilor acestora.

Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții în domeniul anticorupției au avertizat că reducerea transparenței privind averile poate ridica probleme și în raport cu angajamentele internaționale asumate de România.

Printre organismele și instituțiile menționate în acest context se află OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul evaluărilor privind statul de drept.

Astfel, decizia pe care CCR o va lua în cazul noii Legi a integrității are implicații atât asupra modului în care pot fi sancționați unii aleși pentru fapte constatate anterior, cât și asupra regulilor privind transparența averilor și intereselor persoanelor apropiate demnitarilor.