Mita de 5000.000 de euro. Curtea de Apel, decizie cazul directorilor Uzinelor Mecanice București și Plopeni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea de Apel București urmează să decidă miercuri dacă cei patru inculpați din dosarul de corupție care vizează conducerile Uzinelor Mecanice București și Plopeni vor rămâne în arest la domiciliu sau vor fi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Tribunalul București a dispus inițial arestul la domiciliu, însă atât DNA, cât și apărările au contestat măsura.

Ce a spus directorul despre cei 500.000 de euro găsiți acasă

Unul dintre principalele elemente din dosar este suma de aproximativ 500.000 de euro găsită în locuința lui Alexandru Tiberiu Pîrvu, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni.

Banii au fost descoperiți în numerar, în lei și valută, în timpul perchezițiilor din 23 iulie și au fost ridicați de anchetatori în vederea instituirii sechestrului asigurător.

În fața judecătorilor, Pîrvu a susținut că banii aveau o destinație medicală. Directorul a spus că fiul său, în vârstă de 21 de ani și diagnosticat cu diabet, ar avea nevoie de un pancreas artificial, iar suma găsită la percheziții fusese strânsă pentru achiziționarea acestuia.

„Fiul meu are nevoie de un pancreas artificial, are 21 de ani și diabet. Banii găsiți la percheziții au fost pentru achiziția pancreasului fiului meu, cei 500 de mii de euro”, a declarat Pîrvu în ultimul său cuvânt în fața instanței.

Apărarea a invocat și starea de sănătate a directorului. Avocatul a spus că acesta suferă de cancer și urmează un tratament și a susținut că ancheta ar putea continua cu Pîrvu sub control judiciar. Una dintre măsurile propuse ar fi ca acesta să nu își mai exercite funcția, prin intermediul căreia procurorii susțin că ar fi fost comise presupusele fapte.

Banii erau ascunși în pungi, plicuri și sertare

Potrivit datelor din dosar, procurorii DNA au găsit banii în mai multe locuri din locuință, inclusiv în pungi obișnuite, plicuri și sertare ale unor corpuri de mobilier.

Perchezițiile au fost efectuate atât la locuințele persoanelor vizate, cât și la sediile Uzinelor Mecanice București și Plopeni. De la cele două unități de producție de armament ar fi fost ridicată documentație din zona comercială. Potrivit informațiilor din dosar, anchetatorii nu au ridicat calculatoare sau alte obiecte în cadrul acestor verificări.

Bani de la socri

DNA a cerut explicații privind proveniența celor aproximativ 500.000 de euro. În documentele înaintate instanței, anchetatorii susțin că Pîrvu ar fi oferit explicații pe care le consideră neplauzibile.

Directorul ar fi declarat că el și soția sa nu obișnuiesc să facă cheltuieli mari și că, în acest fel, au reușit să strângă suma.

În documentele aflate la dosar sunt menționate și alte informații referitoare la situația financiară a lui Pîrvu: un autoturism Range Rover folosit de acesta, interesul pentru cumpărarea unui hotel la mare și depuneri periodice de numerar în propriile conturi, inclusiv sume de câte 4.900 de lei.

Când a fost întrebat cum a reușit să strângă suma descoperită la percheziții, Pîrvu nu ar fi oferit o explicație. Avocatul său a răspuns însă în mod repetat: „de la socri”.

DNA cere arest preventiv pentru cei patru

La termenul de marți, DNA a cerut Curții de Apel București înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă.

Procurorul a argumentat că presupusele infracțiuni sunt recente și că activitatea celor patru ar fi continuat inclusiv în lunile iunie și iulie 2026. În opinia DNA, acest lucru creează un risc rezonabil ca aceștia să comită și alte fapte similare.

Anchetatorii susțin, de asemenea, că cercetările nu sunt finalizate și că mai trebuie desfășurate activități pentru stabilirea întregii activități infracționale.

În fața judecătorilor, procurorul a invocat și pericolul public pe care îl consideră asociat posibilității repetării faptelor. Magistratul DNA a susținut că cei cercetați ar fi demonstrat „un nivel ridicat de perseverență, de dezinvoltură, ușurință deosebită în săvârșirea acestor fapte”.

Ce acuzații sunt în dosarul DNA

DNA a anunțat la 24 iulie punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a celor patru persoane.

Mihai Rafiu, director general al Uzinei Mecanice București, este acuzat de luare de mită în formă continuată, în 12 acte materiale. Alexandru Tiberiu Pîrvu, director general al Uzinei Mecanice Plopeni, este cercetat pentru luare de mită în formă continuată, în trei acte materiale.

Liliana Sorescu, director comercial al Uzinei Mecanice Plopeni, este acuzată de două infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată. Marian Voinea, administrator în fapt al mai multor societăți comerciale, este acuzat de complicitate la luare de mită și dare de mită în formă continuată, în două infracțiuni.

Marian Voinea. Sursa foto: Captură video

Potrivit anchetatorilor, Rafiu ar fi primit 48.000 de lei, în 12 tranșe de câte 4.000 de lei, în perioada 18 decembrie 2025 – 16 iulie 2026. Banii ar fi fost legați de atribuțiile sale privind procedurile de achiziție, relațiile contractuale dintre uzină și firmele administrate în fapt de Voinea și aprobarea plății facturilor.

În cazul lui Pîrvu, DNA susține că acesta ar fi primit 25.900 de lei, în trei tranșe, între mai și iulie 2026. Procurorii leagă banii de atribuțiile sale privind aprobarea comenzilor și efectuarea plăților aferente contractelor încheiate cu firmele administrate în fapt de Voinea.

Liliana Sorescu este acuzată că ar fi pretins și primit 24.250 de lei, în mai multe tranșe, pentru atribuții legate de lansarea comenzilor și recepția bunurilor livrate de societățile administrate de Voinea.

Episodul celor 3.800 de dolari

Un episod separat din anchetă o vizează pe Liliana Sorescu. În februarie 2026, aceasta ar fi primit 3.800 de dolari de la reprezentantul unor societăți care aveau relații contractuale cu Uzina Mecanică Plopeni. DNA susține că suma ar fi fost legată de atribuțiile sale privind comenzile și recepția bunurilor.

Ulterior, între 15 mai și 29 iunie 2026, Sorescu ar fi susținut că bancnotele primite anterior erau false. Potrivit anchetatorilor, ea ar fi primit apoi, prin intermediul lui Marian Voinea, echivalentul în lei al sumei respective, respectiv 17.200 de lei.

Contractele încheiate de cele două uzine cu societățile vizate aveau ca obiect, în principal, servicii de mentenanță, achiziția de materiale și prestări de servicii.