Există o contradicție pe care Moscova nu mai încearcă nici măcar să o ascundă: vorbește despre negocieri, dar continuă să pună pe masă condiții care presupun, înainte ca discuțiile să înceapă cu adevărat, capitularea politică și teritorială a Ucrainei. Pe 22 iulie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reafirmat că discursul rostit de Vladimir Putin în iunie 2024 rămâne baza neschimbată a poziției ruse.

Condițiile sunt cunoscute: retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson și renunțarea Kievului la aderarea la NATO. Problema fundamentală este că Rusia cere inclusiv teritorii pe care armata sa nu le controlează. Este pentru a treia oară în ultimele luni când Kremlinul revine la aceeași formulă.

La Moscova, repetarea ei este prezentată drept dovadă de consecvență. Privită însă din afară, poate fi citită și altfel: Rusia nu pare să fi construit încă o alternativă diplomatică reală la obiectivele maximale cu care a intrat în război. Informațiile publicate de Bloomberg merg chiar mai departe. Citând trei surse apropiate Kremlinului, publicația susține că Moscova nu mai intenționează să restituie niciun teritoriu ocupat și că Putin rămâne hotărât să cucerească militar întreaga regiune Donețk.

În același timp, Kremlinul ar dori să păstreze porțiunile ocupate din nordul regiunilor Sumi și Harkov și să le transforme într-o așa-numită „zonă-tampon” permanentă. Această înăsprire a poziției ar avea, potrivit acelorași surse, mai multe explicații. La Kremlin există percepția că tonul Washingtonului față de Rusia a devenit din nou mai dur și că înțelegerile informale asociate discuțiilor de la Anchorage s-au erodat.

În același timp, loviturile ucrainene tot mai adânci pe teritoriul Rusiei, inclusiv atacurile asupra rafinăriilor din apropierea Moscovei, au alimentat iritarea conducerii ruse și dorința de a răspunde prin ridicarea mizei.