Viorel Pașca recunoaște că are protecția Poliției Bihor. Ce au făcut polițiștii chemați în ajutor la azil

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Referatul procurorilor DIICOT arată modul în care s-a desfășurat ancheta, cine sunt persoanele puse sub acuzație ca făcând parte dintr-un grup organizat, condus de Viorel Teodor Pașca, cum au construit acele azile în trei comune din județul Bihor și de unde aduceau spre găzduire persoane fără aparținători. Multe informații au fost dezvăluite deja de jurnaliști, însă acuzațiile procurorilor sunt oficiale și ele fac parte din Dosarul „Azile ilegale” care va ajunge la instanța de fond spre judecare.

Toată nenorocirea de la Bihor s-a petrecut sub ochii autorităților statului responsabile de îngrijirea unor persoane vulnerabile, cu știința Poliției și mulora dintre aleșii locali care s-au perindat din 2008 și până acum. Doar Viorel Pașca și grupul din jurul lui nu puteau să creeze acest sistem în care, sub umbrela de acțiuni caritabile se petreceau, după cum susțin procurorii, exploatarea financiară a unor persoane atinse de boli grave pentru încasarea de sume de bani de la stat și din donații. Probabil și însușirea de bunuri – etapă în curs de cercetare.

Dacă cei din familia Pașca erau niște oameni obișnuiți, fără susținere dubioasă, erau arestați demult. Nu poți crea nimic în România de tipul unor cămine, azile, clinici de îngrijiri paleative fără respectarea legilor. Nicio persoană cu afecțiuni psihice, diagnosticate chiar în spitalele unde fuseseră internate anterior ajungerii la Dumbrava, nu puteau fi reprezentate de Pașca decât prin tutelă decisă de o instanță. Alte persoane cu diazibilități, cu grad de handicap grav, au dreptul la însoțitor cu o indemnizație de 2.574 de lei/lunar, numai cu aprobarea DGASPC.

Procurorii DIICOT au pus sub acuzare 11 persoane: Pașca Viorel Teodor, Pașca Florica, Pașca Adele Timotei, Pașca Viorel Emanuel, Pașca Daniel Sabin, Păcală Delia Mioara, Pașca Estera Anca, Pașca Ioana Viorica, David Ramona Viorica, Bulcău Petru, Manea Carțiș Manuela Viorica.

Viorel Pașca lângă cimitirul din Dumbrava, unde a îngropat peste 1.000 de persoane / sursa foto: captură video

Toți sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, de complicitate la infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată. Se precizează în referat că e vorba de 210 acte materiale.

De asemenea, procurorii arată că, în decurs de 17 ani (a cazat primele persoane în 2008) , „ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane cu dizabilități, vârstnici și persoane fără adăpost, persoane care ar fi fost exploatate de Pașca Viorel-Teodor în vederea obținerii de sume de bani, iar din anul 2006 și până în prezent, aproximativ 1.020 de persoane dintre cele 3.300 exploatate de acesta au decedat, fiind îngropate în cimitirul din localitatea Dumbrava”.

Se confirmă, prin ancheta procurorilor, că Viorel Pașca a găzduit în casele sale, construite cu bani din donații, doar persoane fără aparținători și fără adăpost. Majoritatea persoanelor se găsea „într-o stare de vădită vulnerabilitate din cauza vârstei înaintate, afecțiunilor cronice de care sufereau și a dizabilităților fizice și/sau psihice”.

Bolnavii psihici nu au discernământ, iar pentru ei există prevederi legale speciale, rezolvabile doar la nivel de instanță de judecată.

A creat un sistem umanitar cu scop financiar

Ceea ce am afirmat în articolele anterioare este întocmai cu descoperirea anchetatorilor. Viorel Pașca îi lua în îngrijire cu scopul de a le întocmi acte și a le încasa drepturile legale:

*valorificarea bunurilor, unde era cazul

*încasarea fără drept a veniturile acestora: pensie sau pensia de handicap plus indemnizația de însoțitor (echivalentă cu salariul unui asistent personal- 2.574 lei)

*încasarea ajutoarelor de înmormântare de care putea beneficia în urma decesului persoanelor

Există mărturii că, dacă persoanele pentru care i se cerea ajutorul nu puteau beneficia de sprijinul financiar al statului, în formele indicate mai sus, Viorel Pașca refuza să le ia spre găzduire. Le ducea fie înapoi în spitale, fie le abandona, spun martorii.

Bolnav adus la Dumbrava cu Salvarea statului. Foto Viorel Pașca Facebook.jpg

Toți cei care îi apreciază activitatea de Bun Samaritean trebuie să înțeleagă că Viorel Pașca a creat propriul sistem de servicii sociale, total ilegal, de pe urma căruia a câștigat mulți bani pentru a construi 17 case, să le mobileze, dar care sunt proprietatea sa și a Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă)”, înființată în 2018, după mai multe controale din partea Ministerului Muncii și a unor reclamații.

Viorel Pașca a refuzat, însă, să solicite licență pentru activitatea desfășurată. Apoi, din cauza lipsei raportărilor, Asociația a fost radiată din registrul asociațiilor și fundațiilor.

Pașca nu putea să facă nimic din aceste lucruri, nu-și putea crea o rețea în instituțiile publice fără ajutorul unor funcționari din DGASPC, primării, spitale, polițiile din localități de unde proveneau persoanele luate de el la Dumbrava, Tinca și Incești, sate aparținând de comuna Holod, unde fiul lui era viceprimar.

Șapte bolnavi psihic abandonați de Pașca în față la DGASPC Mehedinți

Despre activitatea ilegală a azilelor lui Viorel Pașca s-a știut de mulți ani la nivelul unor instituții ale statului. Au existat sesizări trimise la Parlament, la Ministerul Muncii, la Ministerul Sănătății, la IPJ Bihor.

Anul trecut, s-a început ancheta la DIICOT, fiindcă o reprezentantă a Centrului de Resurse Juridice (CRJ), care se ocupă cu protejarea drepturilor omului, a făcut tot posibilul ca să împingă lucrurile înainte, spre o investigație serioasă. A luat-o alături de ea pe Carla Tănasie, jurnalistă la Digi24, și au făcut o deplasare la Dumbrava pentru un reportaj la fața locului și pentru a discuta cu Pașca. Se petrecuse ceva grav.

Presa locală relata că, în 3 iulie 2025, Viorel Pașca din comuna Dumbrava, deținătorul unui azil, „luase în grijă 12 bolnavi psihic de la Gura Văii și a returnat 7 dintre aceștia, în care apărea o filmare cu mai mulți oameni care erau păziți de jandarmi, în soare, în fața sediului DGASPC Mehedinți”, se menționează în referatul procurorilor DIICOT.

Georgiana Pascu de la CRJ și jurnalista Carla Tănasie au mers la fața locului și i-au găsit pe cei 7 bolnavi într-un centru al DGASPC Mehedinți. Prezentau urme de loviri la cap și pe corp. Așa au aflat că bolnavii psihic au fost externați din spitalul Gura Văii pentru că se făcea renovare, DGASPC nu dispunea de spații de cazare pentru ei, drept urmare reprezentanții spitalului au apelat la Viorel Pașca.

După ce i-a preluat la Dumbrava, Pașca a constat că 7 din cei 12 oameni erau bolnavi psihic, cu retard grav, și nu putea să-i ia sub tutelă și să obțină pentru ei drepturile financiare. De aceea i-a dus la DGASPC Mehedinți.

Viorel Pașca a recunoscut că este protejat de Poliția Bihor

Redau un fragment din ce au consemnat procurorii cu privire la acest incident cu bolnavii psihici abandonați. Este relevant pentru arată mecanismul de protecție de care beneficia Viorel Pașca.

„La data de 09.07.2025, martora s-a deplasat în comuna Dumbrava, în fața imobilului cu nr. 80 de pe strada Principală, unde a observat mai multe persoane care păreau să prezinte dizabilități psihice, aflate în curtea interioară. Aspectul și împrejmuirea imobilului sugerau existența unui centru rezidențial, fiind observate, de asemenea, trei sau patru camere de monitorizare video amplasate în colțul din dreapta al construcției. Însoțită de o jurnalistă a postului de televiziune Digi24 și acționând în baza unui mandat de monitorizare, martora a luat legătura cu o persoană de sex feminin care a descuiat, întrebând dacă au fost trimise de „șefă”. Aceeași persoană a precizat că nu are calitatea de angajat, ci de voluntar remunerat fără forme legale („la negru”).

La scurt timp a apărut o persoană identificată ulterior ca fiind numita Delia Păcală, care, vădit nemulțumită, le-a solicitat să părăsească imobilul, reproșându-le modalitatea în care au pătruns în interior.

Ulterior, Pașca Viorel-Teodor s-a deplasat de la imobilul prezentat ca fiind proprietatea sa și a avut o conduită necorespunzătoare față de martoră, pe care a deplasat-o fizic pe cealaltă parte a carosabilului, invocând faptul că este proprietatea sa privată și refuzând dialogul, deși martora i-a adus la cunoștință existența mandatului de monitorizare.

Pașca Viorel-Teodor a refuzat accesul martorei în imobil pentru verificarea situației persoanelor aflate în acel loc. În aceste condiții, martora a sesizat organele de poliție prin SNUAU 112, Pașca Viorel Teodor afirmând că poate apela la orice instituție, întrucât îi cunoaște pe șeful poliției și pe comandantul IPJ Bihor”.

Polițistul a luat decizia pe loc: înregistrările cu body-cam nu vor fi date

„La fața locului s-au prezentat două echipaje de poliție, martora deducând, din conduita agenților, existența unei relații de amiciție cu Pașca Viorel-Teodor. Organele de poliție au invocat inițial pătrunderea pe o proprietate privată, martora prezentând mandatul în format electronic, acordul încheiat cu Consiliul de Monitorizare, acordul încheiat cu Parchetul General și actul de identitate, interval de timp în care Pașca Viorel-Teodor i-a adresat injurii.

După consultarea superiorilor ierarhici, agentul i-a comunicat că verificările la imobilul lui Pașca vor fi efectuate exclusiv de către organele de poliție.

Martora le-a explicat agenților de poliție procedura (întocmirea unei liste a persoanelor, verificarea actelor de identitate, verificarea asigurării hranei și a medicației, precum și a motivului prezenței acestora) și a solicitat utilizarea camerelor din dotare, însă agentul i-a răspuns ironic, arătând că înregistrările nu îi vor fi puse la dispoziție”.