Instituțiile statului au fost complice în cazul azilelor din Bihor. Cui rămân casele ridicate de Pașca din donații
- Simona Ionescu
- 3 iulie 2026, 09:10
Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/George Calin
În ancheta privid familia Pașca și afacerea pe care a dezvoltat-o drept o acțiune caritabilă în sprijinul bătrânilor abandonați și al celor cu dezabilități și boli grave, procurorii DIICOT ar trebui să identifice și angajații statului care au permis exploatarea acestor persoane vulnerabile. Nimic nu se putea face fără o enormă complicitate și am să arăt de ce.
Timp de 6 ani am muncit ca ziarist în două fundații importante, am ajutat sute de copii bolnavi sau nevoiași și cunosc cerințele legale, m-am confruntat cu tot felul de bariere cărora a trebuit să le fac față. Și acum e o imensă plăcere când primesc câte un semn de la vreo mămică a cărei fetiță sau băiețel se bucură de viață.
Campaniile umanitare „Din inimă pentru copii” și „Ajută copiii!” le-am dezvoltat la trusturile Adevărul Holding și Ringier (ziarele Click!, Adevărul și Libertatea) în perioada 2009-2015. Ca să fac acest lucru, trusturile au înființat fundații. Am făcut statut, am deschis cont, s-a alcătuit un dosar cu acte și l-am depus la Judecătorie pentru a obține recunoașterea legală. Fără așa ceva nicio fundație sau asociație nu poate funcționa legal. An de an am depus bilanț la Administrația Financiară.
Pașca a luat bani de la stat pe persoană fizică, timp de 10 ani
Viorel Pașca din Bihor a putut să construiască case în satul Dumbrava, comuna Holod și să le populeze cu oameni bolnavi și nevoiași timp de 10 ani – din 2006 până în 2016 – fără ca nimeni să-i ceară socoteală, el neavând niciun act că reprezintă un ONG care derulează o activitate socială, caritabilă.
Ba mai mult! În afară de donațiile de la persoane private, cărora le cerea verbal bani, el încasa în numele „chiriașilor” din azilele lui sumele atribuite de stat de la Direcţia de Asistenţă Socială Oradea, subordonată Consiliului Județean Bihor. La început, la DAS prezenta documentele medicale pe care le lua odată cu bolnavul sau „omul străzii” de la Spitalul Județean din Oradea. Cunoștea multă lume acolo fiindcă, conform propriei declarații, în anii 90 lucrase ca voluntar în spital.

Ansamblu de case din satul Dumbrava, proprietatea lui Viorel Pașca
Eu și colega mea, Anca Ardeleanu, reprezentantele unei fundații solide, nu puteam să obținem dintr-un spital nicio copie de pe o scrisoare medicală a unui copil ca să o trimitem unui medic din străinătate care putea să să-l opereze.
Când am dus un medic oftamolog la Centrul Neghiniță din București, unde se află copii nevăzători, a trebuit să obținem tot felul de aprobări, și de la DASPC din primărie, și de la primar.
Când am făcut donații către vreo instituție, de bani sau obiecte (de exp. aer condiționat) a trebuit să facem un dosar de acte. Deci noi dădeam , nu luam, dar lui Pașca i se băga în buzunar sume consitente. Erau drepturile fiecărei persoane cu probleme pe care o găzduia în azilele sale din trei sate mititele.
Ce bani încasa Pașca în numele „clientului” din azil , cu ajutorul fiului viceprimar
Persoanele din azilele lui Viorel Pașca, nevoiașe, bolnave sau cu dizabilități beneficiază legal de tot felul de ajutoare din partea statului. Totul este ca să se întocmească documentația cerută de normele legale. Le-a întocmit familia Pașca, după ce le făcea „clienților” buletine cu domiciliu în casele transformate în azile/așezăminte/centre sau cum le-o fi numit.
Cu ajutorul primăriei Holod, unde fiul său era viceprimar, Viorel Pașca obținea pentru „clienții” fără venit ajutoare sociale, iar pentru cei cu dizabilități întocmea dosarele pentru obținerea de certificate de handicap. Pe acestea le ducea la DAS Oradea pentru avizarea comisiei. Pentru cei cu handicap grav, încasa atât indemnizația lunară de circa 700 de lei, plus cea de însoțitor, de circa 2.500 lei.
Trebuie cercetat de către DIICOT dacă persoanele vulnerabile, cu domiciliu declarat în casele lui Pașca, au beneficiat, pe timpul ierni, și de ajutorul de încălzire.
Legea spune că „familia sau persoana singură care depune cererea pentru încălzire, să nu se depășească valoarea venitului NET/membru de familie (1386 lei) în cazul familiei și valoarea de 2053 lei în cazul persoanei singure”.
În 2016, înființează Asociația, o radiază în acest an și rămâne cu casele ridicate prin donații
Fostul ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat zilele trecute că, în 2016, a aflat de existența azilelor din Bihor, din satele Dumbrava, Tinca și Incești și că i-a cerut lui Viorel Pașca să intre în legalitate, să facă demersuri pentru autorizare. Bunul samaritean a refuzat, a spus Pîslaru. L-a lăsat în plata Domnului.
Totuși, în acel an, Viorel Pașca a înființat Asociația Dumbrava DPG. A primit un certificat de acreditare pentru furnizarea de servicii sociale din partea Direcției Generale Politici și Programe de Asistență Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Tot nu era în regulă, fiindcă nu a cerut autorizație de funcționare. Dar, cu toate acestea, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean, ales în 2020, l-a lăudat și premiat pe Pașca pentru activitatea socială. „Clienții” din azilele lui îl votaseră pe Bolojan la alegeri.
După 10 ani, în aprilie 2026, Asociația a fost radiată din registrul unic al serviciilor sociale pentru că în ultimii trei ani nu a făcut demersuri pentru obținerea de licențe de funcționare. Precizez că așezămintele din cele trei sate ofereau condiții bune chiriașilor. Problema era că personalul care îi îngrijea și le dădea medicația nu aveau niciun fel de pregătire, erau femei din mediul rural despre cae se spune că munceau voluntar.
Cel 17 case au rămas goale, după ce 409 de persoane vulnerabile au fost luate de autorități și duse în unități din 19 județe, dar sunt în proprietatea lui Viorel Pașca. Ca și terenul de lângă cimitirul satului, cu cele aproape 1.000 de cruci ale „clienților” morți în azilele Bunului samaritean.