Viorel Pască. Sursa foto: INQUAM/George Călin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Referatul prin care procurorii DIICOT au solicitat arestarea preventivă în dosarul familiei Pașca descrie un sistem de presupusă exploatare a persoanelor vulnerabile, desfășurat în mai multe centre sociale din România.
Documentul, din care jurnalista Carla Tănasie a prezentat fragmente pe Facebook, conține informații rezultate din activitatea unui investigator sub acoperire, interceptări și probe strânse în timpul anchetei.
Potrivit procurorilor, în cele 18 locații verificate au fost identificate 409 persoane, dintre care cel puțin 128 aveau dizabilități psihice.
În urma perchezițiilor au fost ridicate 217 carduri bancare și 19 carduri sociale, elemente pe care anchetatorii le consideră relevante pentru documentarea modului în care ar fi fost gestionate veniturile beneficiarilor.
Acuzațiile formulate de procurori
Conform referatului, persoanele cazate în centre ar fi avut acces limitat la lumea exterioară și ar fi fost private de posibilitatea de a-și administra singure bunurile sau de a comunica liber.
Una dintre declarațiile consemnate în dosar descrie regulile care le-ar fi fost impuse beneficiarilor: aceștia nu ar fi avut dreptul să dețină telefoane, să iasă din centre fără aprobare sau să gestioneze bani, având acces doar la cazare, hrană și tratament.
Procurorii susțin că aceste restricții făceau parte dintr-un mecanism prin care persoane în vârstă, cu dizabilități sau fără aparținători ar fi fost menținute într-o stare de dependență totală față de administratorii centrelor. Toate aceste acuzații urmează să fie analizate de instanță, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Interceptări privind îngrijirea medicală
Referatul include și interceptări referitoare la modul în care ar fi fost administrate tratamentele medicale. Potrivit procurorilor, medicamentele ar fi fost distribuite inclusiv de persoane fără pregătire de specialitate, care ar fi recunoscut pastilele după culoarea ambalajelor.
Documentul mai redă discuții despre situația unor beneficiari grav bolnavi. Într-una dintre convorbiri este descris cazul unui pacient cu cancer în fază terminală despre care o angajată afirmă că nu ar fi primit tratamentul analgezic necesar, deși suferea de metastaze.
Într-un alt episod, procurorii prezintă cazul unui pacient externat după o intervenție chirurgicală, despre care se afirmă că nu ar fi fost pansat corespunzător, iar starea rănii s-ar fi degradat grav.
Reacții surprinse în anchetă
Printre interceptările incluse în dosar se află și o conversație referitoare la un beneficiar care făcea crize repetate de epilepsie. Potrivit procurorilor, după ce a fost informat despre situație, Viorel-Teodor Pașca ar fi respins ideea solicitării unei ambulanțe, afirmând că episodul „o să îi treacă”.
Referatul reprezintă unul dintre principalele documente pe care procurorii își întemeiază solicitarea de arestare preventivă. Acuzațiile urmează să fie analizate în instanță, iar vinovăția persoanelor cercetate va putea fi stabilită doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Recomandările noastre
