Bolojan, întâlnire la Senat cu șefa CCR înaintea deciziei privind Legea ANI. Prevederea care îl privește pe Fritz

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul interimar Ilie Bolojan a avut vineri o întâlnire cu președinta Curții Constituționale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu. Discuția a avut loc în biroul lui Mircea Abrudean de la Senat, în contextul în care judecătorii CCR ar putea pronunța luni, 17 august, deciziile privind obiecțiile de neconstituționalitate formulate împotriva Legii ANI atât de un grup de senatori, cât și de președintele Nicușor Dan. Reamintim  că Simina Tănăsescu este și raportor pe legea ANI.

Simina Tănăsescu. Sursa foto CCR

Contestațiile vizează mai multe prevederi ale actului normativ, printre cele mai importante fiind cele referitoare la efectele unor sancțiuni pentru aleșii aflați în funcție și la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață ai demnitarilor.

sursa: Facebook

Prevederea privind pierderea mandatului

Una dintre principalele teme ridicate în contestații privește aplicarea unor sancțiuni în cazul aleșilor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Cea mai controversată dispoziție stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese anterior noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Contestatarii invocă prevederile articolului 15 din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor. Argumentul este că noua legislație nu poate introduce o sancțiune suplimentară, respectiv pierderea mandatului în curs, pentru fapte și situații juridice care s-au consumat sub legislația anterioară.

Dispoziția a fost asociată în spațiul public cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar și cu cea a altor aleși locali aflați în situații similare. În acest context, prevederea a fost denumită „Amendamentul Fritz”.

Declarațiile de avere ale partenerilor de viață

O a doua temă majoră a sesizărilor se referă la obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese pentru persoanele care au cu demnitarii „relații asemănătoare acelora dintre soți”.

Contestatarii susțin că formularea nu stabilește suficient de clar ce presupune o astfel de relație, în condițiile în care legea nu precizează, între altele, durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune.

În această interpretare, persoanele vizate ar fi puse în situația de a decide singure dacă intră sau nu sub incidența obligației de declarare, pentru a evita eventualele sancțiuni.

Președintele Nicușor Dan și parlamentarii care au contestat prevederea susțin, de asemenea, că publicarea nominală a informațiilor privind averea unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată.

În sesizări sunt invocate standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Prevederea a fost denumită în spațiul public „Amendamentul Grădinaru”, fiind asociată cu partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.

Contestatarii consideră că problema este cu atât mai importantă în raport cu Decizia CCR nr. 297/2025, întrucât noua reglementare ar introduce, în opinia lor, o obligație și o răspundere pentru o persoană terță, care nu și-a asumat o funcție publică.

Legea ANI și termenul din PNRR

Legea privind integritatea reprezintă unul dintre jaloanele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul indicat pentru promulgarea acesteia este 31 august.

Social-democrații susțin că sesizarea formulată împotriva legii de către parlamentari și președinte blochează accesarea a 771 de milioane de euro din fondurile europene. În argumentația lor, măsura ar urmări protejarea unor lideri politici.

De partea cealaltă, contestatarii susțin că obiectivul privind integritatea nu poate fi realizat prin prevederi pe care le consideră neconstituționale și afirmă că o lege adoptată cu încălcarea Constituției ar putea pune, la rândul ei, probleme în relația cu Comisia Europeană în ceea ce privește îndeplinirea jalonului din PNRR.

Disputa vine după decizia CCR privind declarațiile de avere

Controversa actuală apare după ce, în mai 2025, Curtea Constituțională a limitat caracterul public al anumitor informații privind membrii familiei din declarațiile de avere.

În acest context, Agenția Națională de Integritate (ANI) și experți în domeniul anticorupției au avertizat că diminuarea transparenței privind averile ar putea afecta angajamentele internaționale asumate de România în raport cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismului privind statul de drept.

Deciziile CCR asupra contestațiilor sunt așteptate luni, 17 august.