Război între partide pe legea integrității. Cine a introdus, de fapt, prevederile controversate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Noul proiect pentru legea integrității, care modifică regulile privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate, a provocat un nou scandal între partidele politice. PSD susține că PNL, USR și UDMR au modificat proiectul lăsat la Ministerul Justiției de fostul ministru Radu Marinescu și au introdus prevederi care ar avantaja persoanele cu probleme de integritate.

Compararea celor două forme ale proiectului arată însă că unele dintre măsurile contestate de social-democrați existau și în varianta redactată în perioada în care PSD conducea Ministerul Justiției. În același timp, declarațiile de avere vor rămâne nepublice în forma actuală a legii, iar niciun partid nu a propus revenirea integrală la sistemul existent înainte de decizia Curții Constituționale din 2025.

Legea integrității trebuie adoptată până la finalul lunii august

Documentele consultate și comparate de Digi24.ro arată însă că unele dintre măsurile contestate acum de social-democrați se regăseau și în varianta redactată în perioada în care PSD conducea Ministerul Justiției.

În același timp, nici forma inițială, nici proiectul transmis Parlamentului nu prevăd revenirea la publicarea integrală a declarațiilor de avere, în forma existentă înainte de decizia Curții Constituționale din 2025.

Proiectul privind integritatea reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie adoptat până la finalul lunii august. Legea a fost lăsată pentru finalul perioadei de implementare, în condițiile în care conține modificări sensibile privind declarațiile de avere, incompatibilitățile și conflictele de interese.

Partidele au ajuns cu dificultate la un acord asupra prevederilor, iar disputele continuă și înaintea dezbaterii din Parlament. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat miercuri PNL și USR că au schimbat proiectul redactat în perioada mandatului lui Radu Marinescu și că urmăresc să îi protejeze pe politicienii cu probleme penale.

Dominic Fritz: Legea nu produce efecte retroactive

Grindeanu a susținut că unele dintre modificări ar fi fost introduse cu dedicație pentru Dominic Fritz.

Președintele USR a respins acuzațiile și a declarat că legea nu poate produce efecte pentru situațiile apărute înaintea intrării sale în vigoare.

„În loc să explice de ce blochează această schimbare, Grindeanu continuă să răspândească ideea falsă că legea ar fi făcută „ca să mă scape”. Este o afirmație lipsită de orice temei. Legea nu produce efecte retroactive, ci reglementează exclusiv situațiile viitoare - lucru pe care te-ai aștepta să îl știe președintele Camerei Deputaților”, a scris Dominic Fritz pe Facebook, reacție la declarațiile liderului PSD.

Dominic Fritz. Sursă foto: Facebook

Averile politicienilor nu vor deveni complet publice

Forma actuală a proiectului nu îi obligă pe demnitari să își publice declarațiile de avere. Aceeași regulă apărea și în proiectul redactat în perioada în care Ministerul Justiției era condus de Radu Marinescu.

„Obligația de depunere a declarațiilor de avere si de interese nu atrage publicitatea acestora”, este prevederea care se regăsește în ambele proiecte de lege.

Potrivit informațiilor publicate de Snoop.ro, UDMR ar fi cerut ca declarațiile de avere să rămână nepublice, invocând motive de constituționalitate. Nici PSD nu propusese însă, în perioada în care se afla la guvernare, desecretizarea integrală a documentelor.

Proiectul redactat de Ministerul Justiției prevedea o altă variantă de publicare a informațiilor financiare, fără prezentarea sumelor exacte aflate în conturile demnitarilor.

Propunerea lui Radu Marinescu privind declarațiile financiare

În proiectul inițial, Radu Marinescu propusese introducerea unei noi forme de document, denumită „declarație de interese financiare”. Aceasta urma să fie realizată și publicată de Agenția Națională de Integritate, pe baza declarațiilor de avere și de interese primite de instituție.

Documentul nu ar fi prezentat sumele exacte din conturi și nici valoarea exactă a veniturilor, ci pragurile între care se încadrau bunurile sau câștigurile politicianului ori demnitarului. Prevederea privind declarația de interese financiare a fost eliminată ulterior din proiectul transmis Parlamentului.

Nici varianta propusă de Marinescu nu ar fi însemnat revenirea la situația de dinainte de anul 2025, când demnitarii erau obligați să își publice integral averile. Diferența este că proiectul inițial permitea publicarea unor informații financiare sub forma unor intervale valorice.

Sorin Grindeanu critică „pragurile privind integritatea”

Liderul PSD a acuzat USR că ar fi introdus în proiect praguri financiare în funcție de care sunt analizate conflictele de interese.

„Să vă amintesc de reacțiile publice ale liderilor USR și PNL când era vorba despre introducerea unui prag la abuzul în serviciu? (…) S-au cocoțat pe un val de moralitate și se băteau cu cărămida în piept, iar acum afectează controlul ANI asupra averilor demnitarilor”, a spus Grindeanu, miercuri, la Parlament.

Pragul invocat de președintele PSD apare însă și în proiectul lăsat la Ministerul Justiției de Radu Marinescu. Prevederea se referă la interdicția unei persoane de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de până la trei ani, după constatarea unei situații de incompatibilitate sau a unui conflict de interese. Durata interdicției poate fi redusă în funcție de mai multe criterii prevăzute în proiect.

Sorin Grindeanu. Sursă foto: captură video

Ce praguri prevede legea integrității

Interdicția poate fi diminuată cu 10% dacă persoana nu are, în ultimii trei ani, o sancțiune definitivă pentru nedepunerea declarațiilor de avere sau de interese în termenele stabilite de lege.

O altă reducere, de 20%, poate fi aplicată dacă în ultimii trei ani nu există un raport de evaluare ANI rămas definitiv.

Perioada poate fi diminuată cu încă 20% dacă incompatibilitatea a durat mai puțin de șase luni. Proiectul mai prevede o reducere de 20% dacă impactul financiar rezultat în urma conflictului de interese este mai mic de două salarii minime brute pe economie.

Această prevedere exista în proiectul redactat în perioada mandatului lui Radu Marinescu și a fost preluată în forma actuală trimisă Parlamentului.

În noua variantă apare încă un prag

Forma modificată ulterior de PNL, USR și UDMR introduce și un prag suplimentar. Acesta vizează dezincriminarea conflictului de interese în anumite situații în care prejudiciul este mai mic de un salariu minim.

Materialul pus la dispoziție nu include însă continuarea prevederii și condițiile exacte în care s-ar aplica această regulă.

Prin urmare, din informațiile prezentate reiese că pragurile privind diminuarea perioadei de interdicție existau și în proiectul Ministerului Justiției, în timp ce pragul referitor la un prejudiciu mai mic de un salariu minim apare în varianta modificată ulterior.

Modificările care îi vizează pe primari

Proiectul de lege cuprinde și mai multe schimbări referitoare la situațiile în care un primar poate fi declarat incompatibil sau aflat în conflict de interese. Forma transmisă Parlamentului prevede că un ales local se află în conflict de interese dacă alocă bani către firme, asociații sau organizații neguvernamentale care ar putea produce un avantaj material pentru el, pentru soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv.

Regula este diferită atunci când primarul emite sau participă la adoptarea unui act administrativ care produce un folos stabilit direct prin lege și asupra căruia edilul nu poate influența valoarea.

„Nu se află in situație de conflict de interese, alesul local care emite sau participă al emiterea sau adoptarea unui act administrativ în exercitarea competentelor legale în lipsa oricărei marje de apreciere, prin care se produce un folos pentru soțul, soția sau rudele ori afini până la gradul al Il-lea inclusiv ale acestuia, într-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu poate fi influențată prin manifestarea sa de voință”, se arată în textul legii.

Excepția se aplică astfel situațiilor în care folosul este stabilit prin lege, iar alesul local nu are posibilitatea să decidă asupra valorii sau întinderii acestuia.

PSD pregătește amendamente la legea integrității

Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a declarat joi, la Parlament, că PSD va depune amendamente pentru modificarea proiectului pentru legea integrității. Marinescu a spus că, după demiterea Guvernului, a fost format un grup de lucru politic din care au făcut parte PNL, USR și UDMR.

PSD a refuzat să participe la discuțiile desfășurate în cadrul acestui grup. Fostul ministru susține că, în timpul negocierilor, a fost eliminată componenta privind publicarea declarației de interese financiare, care se afla în proiectul lăsat de el la Ministerul Justiției.

„În acel grup de lucru s-a eliminat o componentă esențială, aceea a publicării declarației de avere. Am discutat cu Sorin Grindeanu și vom depune amendamente pentru ca proiectul pe care l-am lăsat în minister… pentru a reveni la ceea ce noi am considerat că este corect la proiectul lăsat de mine când am plecat”, a spus fostul ministru.

PSD intenționează să depună amendamente pentru reintroducerea mecanismului prin care ANI ar publica informații despre averile demnitarilor sub forma unor praguri valorice. Chiar și în cazul adoptării variantei susținute de social-democrați, declarațiile de avere nu ar redeveni complet publice, deoarece sumele exacte din conturi și veniturile exacte nu ar fi prezentate.

Disputa dintre partide privește, astfel, atât forma în care ar putea fi publicate informațiile financiare, cât și pragurile, sancțiunile și excepțiile aplicabile în cazurile de incompatibilitate și conflict de interese.