Proiectul noii Legi ANI: Declarațiile de avere trec la secret. Care sunt principalele modificări aduse legislației de integritate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Declarațiile de avere trec la secret. Un nou proiect legislativ care vizează modificarea și consolidarea pachetului de legi privind integritatea funcțiilor publice propune schimbări radicale în modul în care sunt gestionate și verificate averile demnitarilor.

Deși proiectul este justificat oficial prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR, modificările aduse limitează transparența și introduc noi garanții pentru persoanele evaluate.

Iată cele mai importante prevederi și schimbările incluse în noul proiect de lege al ANI.

Secretizarea declarațiile de avere și de interese

Cea mai controversată modificare vizează regimul de publicitate al veniturilor politicienilor și funcționarilor publici. Se asigură confidențialitate acestora timp de 7 ani. Declarațiile de avere și de interese nu vor mai fi documente publice, accesibile cetățenilor și presei. Acestea urmează să fie păstrate în regim confidențial de către Agenția Națională de Integritate pe o perioadă de șapte ani.

Documentul redefinește și informațiile cuprinse în aceste declarații, oficialii motivând această restrângere prin necesitatea punerii legislației în acord cu decizia Curții Constituționale (nr. 297/2025) referitoare la protecția datelor și a vieții private.

Garanții sporite pentru demnitari și „nulitatea absolută”

Procedura de control desfășurată de inspectorii de integritate devine mult mai rigidă, oferind un scut procedural persoanelor vizate de anchete. Apare obligativitatea audierii. Persoanele evaluate trebuie să fie informate cu strictețe și invitate oficial să își prezinte punctul de vedere în fața inspectorilor.

Nerespectarea la virgulă a acestei proceduri de informare și invitare atrage automat nulitatea absolută a raportului de evaluare întocmit de ANI, indiferent de gravitatea neregulilor financiare descoperite.

Controversa recomandărilor internaționale

Pentru a calma spiritele, Ministerul Justiției a emis un comunicat în care justifică secretizarea declarațiilor de avere prin necesitatea alinierii la standardele OCDE și a respectării deciziilor Curții Constituționale, invocând un „echilibru adecvat între transparență și protecția drepturilor fundamentale”. Instituția a subliniat că legea va intra în vigoare doar pentru viitor, neafectând dosarele curente.

La o analiză atentă, însă, argumentul Ministerului se dovedește a fi o interpretare a standardelor internaționale. OCDE folosește principiul „proporționalității” pentru a proteja funcționarii publici de execuție, cu funcții minore.

Pentru înalți demnitari, politicieni și decidenți, OCDE cere explicit transparență maximă și publicarea declarațiilor, tocmai pentru a permite controlul presei și al societății civile.

Filtrarea strictă a sesizărilor externe

Modul în care Agenția Națională de Integritate poate fi sesizată cu privire la posibile averi ilicite sau conflicte de interese este limitat. Denunțurile sau sesizările anonime ori cele care nu conțin datele de identificare complete ale autorului pot fi clasate direct de inspectori.

Totuși, legea lasă o portiță: Agenția se poate autosesiza pe baza acestora, dar numai dacă informațiile primite sunt suficient de solide pentru a indica posibile încălcări ale legislației.

Dincolo de restrângerea transparenței, proiectul extinde aria de competență a instituției în câteva domenii specifice.

Noi competențe și clarificări instituționale

Sistemul PREVENT: ANI primește atribuții explicite privind gestionarea sistemului integrat de prevenire a conflictelor de interese în achizițiile publice. Agenția primește pârghii explicite pentru gestionarea acestui sistem. Când PREVENT detectează o legătură de rudenie sau de afaceri, ANI emite un „avertisment de integritate”.

Instituția contractantă este obligată să ia măsuri imediate (cum ar fi înlocuirea membrului aflat în conflict de interese din comisia de licitație) înainte de semnarea contractului.

Avertizorii de integritate: Agenția va avea un rol consolidat în protecția avertizorilor de integritate din instituțiile publice. Noua lege întărește capacitatea ANI de a interveni dacă un avertizor de integritate este hărțuit, retrogradat, concediat sau discriminat la locul de muncă din cauza raportării sale.

Agenția va putea aplica sancțiuni instituțiilor care exercită represalii și va oferi consiliere juridică avertizorilor.

Interdicții post-mandat: Se clarifică restricțiile aplicabile demnitarilor înainte și după ocuparea unor funcții publice (fenomenul de revolving doors). Proiectul clarifică și impune restricții stricte privind angajarea după expirarea mandatului.

Un fost ministru, secretar de stat sau șef de agenție nu va mai putea accepta imediat funcții de conducere, consultanță sau lobby în companii private care activează în domeniul pe care tocmai l-a păstorit.

Regimul incompatibilităților: Se aduc modificări privind incompatibilitățile pentru persoanele care reprezintă statul în conducerea întreprinderilor publice. Proiectul aduce modificări menite să elimine „zonele gri” din legislație care permiteau cumulul de funcții.

Se definesc mult mai strict funcțiile de autoritate publică care nu pot fi deținute simultan cu calitatea de membru în conducerea sau administrarea unei întreprinderi publice.

Aplicabilitate doar pentru viitor

Pentru a clarifica impactul asupra dosarelor aflate deja în lucru, Ministerul Justiției a introdus un articol specific în dispozițiile tranzitorii și finale. Legea se va aplica exclusiv viitorului, respectând principiul neretroactivității.

Aceasta înseamnă că noile prevederi nu vor avea efect asupra cazurilor și investigațiilor trecute sau aflate în curs, gestionate deja de Agenția Națională de Integritate.