Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
În ultimul an, mai multe aeroporturi europene au suspendat temporar decolările și aterizările după sesizări privind drone în apropierea pistelor, măsuri care au afectat zeci de mii de pasageri.
Ce ar însemna o coliziune între o dronă și un avion
Distanțele dintre aeronave și obstacole sunt calculate astfel încât un avion comercial să aibă mereu un nivel de siguranță foarte ridicat. O dronă, chiar de mici dimensiuni, poate afecta motorul sau aripa unui avion în faze critice de zbor - decolare și aterizare - când altitudinea este mică și timpul de reacție redus.
Agenția Uniunii Europene pentru Siguranță Aviatică (EASA) a reunit, într-un manual dedicat incidentelor cu drone la aeroporturi, concluziile unor grupuri de experți care au analizat consecințele posibile ale coliziunilor. Rezultatele arată că impactul depinde de masa dronei, viteză și zona lovită, dar există scenarii în care avarii serioase la motoare sau la parbriz pot afecta controlul aeronavei.
Chiar dacă astfel de coliziuni sunt rare și multe sesizări se dovedesc ulterior false ori neconfirmate, regulile de siguranță sunt construite pe principiul precauției: riscurile cu probabilitate mică, dar consecințe potențial grave, nu sunt tolerate.
De ce o simplă sesizare oprește zborurile
În momentul în care un pilot, un controlor de trafic sau personal la sol raportează o dronă în zona unei piste, autoritățile aeroportuare pornesc o procedură standardizată. EASA recomandă utilizarea unei „hărți de zone de amenințare” pentru a stabili rapid cât de periculos este locul în care a fost observată drona, precum și un sistem de evaluare continuă a nivelului de risc.
Dronă. Sursă foto: Pixabay
În funcție de poziție și de direcția estimată a dronei, controlul traficului aerian poate decide:
- suspendarea decolărilor;
- amânarea sau devierea aterizărilor;
- menținerea aeronavelor deja în zbor într-un circuit de așteptare, la distanță sigură de aeroport.
Aceste măsuri rămân în vigoare până când autoritățile au informații solide că drona nu mai reprezintă o amenințare, fie fiindcă a părăsit zona, fie fiindcă operatorul a fost identificat. Abia atunci aeroportul revine treptat la programul normal.
Reguli pentru drone în apropierea aeroporturilor
În Uniunea Europeană, operațiunile cu drone sunt reglementate prin Regulamentul (UE) 2019/947 și actele subsecvente, care împart activitățile în trei categorii: „deschisă”, „specifică” și „certificată”, în funcție de nivelul de risc.
Zborurile în spațiul aerian al aeroporturilor ori în zonele de apropiere sunt considerate cu risc ridicat și intră, de regulă, în categoria „specifică”, unde este necesară o evaluare de risc și o autorizare din partea autorităților competente.
Statele membre stabilesc zone geografice UAS în jurul aeroporturilor, unde zborul cu drone este interzis sau permis doar cu aprobări speciale.
Cum arată procedurile de răspuns ale aeroporturilor
Manualul EASA dedicat gestionării incidentelor cu drone descrie o succesiune de pași pe care aeroporturile sunt încurajate să o aplice: de la identificare și verificare, la evaluarea amenințării și măsuri concrete de răspuns. Autoritățile pot folosi radare specializate, camere optice, senzori acustici și informații de la personalul de la sol sau de la pasageri.
Odată confirmată prezența unei drone, aeroportul și serviciile de trafic aerian stabilesc nivelul de amenințare și decid dacă mențin traficul cu restricții sau dacă opresc complet operațiunile. Poliția și alte structuri de securitate sunt chemate să găsească operatorul dronei, să recupereze aparatul și să strângă probe pentru o eventuală anchetă penală.
Câte incidente cu drone au fost raportate în Europa în 2024–2025
O analiză realizată de unitatea de fact-checking The Cube a Euronews, pe baza rapoartelor publice, arată că perturbările cauzate de drone la aeroporturile europene s-au înmulțit după începutul lui 2024. Numărul incidentelor care au dus la întreruperi de trafic ar fi crescut de patru ori între ianuarie 2024 și noiembrie 2025, în peste 24 de aeroporturi din 12 țări.
Dronă. SUrsa foto: Freepik
Belgia este menționată drept țara cea mai afectată, cu 10 incidente care au perturbat activitatea aeroportuară, toate înregistrate într-un interval de opt zile, între 2 și 9 noiembrie 2025, perioadă în care Bruxelles Airport a avut zboruri anulate și întârzieri semnificative.
În Germania, furnizorul de servicii de navigație aeriană DFS a raportat 192 de perturbări legate de drone la aeroporturi în 2025, față de 141 în anul anterior. Autoritatea suedeză LFV a confirmat, la rândul ei, cinci cazuri în 2024–2025 în care traficul a fost oprit sau întârziat din cauza dronelor.
Gatwick 2018: incidentul care a schimbat percepția asupra riscurilor
Unul dintre cele mai cunoscute episoade a avut loc în decembrie 2018, la aeroportul Gatwick din Marea Britanie. Atunci, raportările repetate de drone în apropierea pistei au dus la suspendarea operațiunilor timp de aproximativ 33–36 de ore. Peste 1.000 de zboruri au fost anulate sau deviate, iar în jur de 120.000–140.000 de pasageri au fost afectați, potrivit evaluărilor ulterioare ale autorităților și ale presei de specialitate.
Deși ancheta nu a reușit să identifice clar autorii și există discuții legate de numărul exact de drone implicate, cazul Gatwick a determinat aeroporturi și autorități de reglementare din întreaga lume să își revizuiască procedurile.
