Curtea de Conturi a eliminat sporul anticorupție acordat în MApN. Numărul beneficiarilor era de cinci ori mai mare

Un control al Curții de Conturi a scos la iveală o diferență majoră între prevederile legale și realitatea din Ministerul Apărării: sporul de 12,5% acordat pentru activități anticorupție era plătit unui număr mult mai mare de angajați decât permite legea.

Numărul beneficiarilor din MApN era de cinci ori mai mare

În timp ce cadrul legal ar indica aproximativ 3.000 de beneficiari, în practică sporul ajunsese la aproape 14.000 de persoane. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că drepturile salariale acordate nelegal au fost eliminate pentru cei aproximativ 11.000 de angajați care nu se încadrau în prevederi.

„N-am spus-o eu, a spus-o Curtea de Conturi”, a subliniat ministrul.

Cum va folosi MApN banii din programul SAFE

În același context, Radu Miruță a detaliat modul în care vor fi utilizați banii din programul european SAFE. Din total, 9,53 miliarde de euro sunt alocați Ministerului Apărării, restul fiind destinați infrastructurii și situațiilor de urgență.

Nicușor Dan anticipează un guvern minoritar și negocieri pentru sprijin parlamentar. Demisia lui Bolojan, în viziunea președintelui

Conflictul de pe scena politică, văzut de Nicușor Dan: Ne-am întors la lupta veche, stânga-dreapta

„Pentru zona Armatei sunt 9,53 milioane de euro. Restul sunt pentru capetele de autostradă şi ceva MAI, situaţii de urgenţă. Autostrada spre Ucraina, dar nu gestionăm noi, gestionează Ministerul Transporturilor. Pentru partea pe care o gestionăm noi de 9,53 de miliarde, 70% din acest bani se vor derula pe teritoriul României cu producţii aici.

Mai multe sau mai puţine, în funcţie de proiect. Adică vor fi proiecte care vor avea 100% localizare, asta înseamnă că toată suma de bani trebuie să se învârtă aici. învârtă nu prin buzunarele politicienilor, ci prin diverse societăţi ale statului sau private. Şi alte proiecte nu pot avea 100%, pentru că nu se justifică, nu se poate şi e şi foarte scump să ceri localizarea atât de mare aici”, a declarat Miruță.

El a estimat că aproximativ patru-cinci miliarde de euro vor genera activitate economică directă în România, prin contracte și producție locală.

Radu Miruță. Sursă foto: Facebook

Industria de armament, între investiții și probleme structurale

Ministrul a descris situația din unele fabrici ale industriei naționale de armament în termeni duri.

„Avem în industria naţională de armament fabrici unde au crescut copaci prin pardoseală. Noi acolo vrem să vedem roboţi cu braţe din alea care se mişcă, cu linii care funcţionează fără oameni pe lângă ei”, a afirmat el.

Miruță a explicat că modernizarea presupune investiții majore și parteneriate cu companii internaționale, dar a avertizat că fără schimbări administrative reale rezultatele nu pot apărea.

”În România vine într-una dintre fabricile care astăzi au copaci acolo. Şi rupe copacul de acolo, că nu e o buruiană să o smulgi, e copac, îl tai cu drujba. Şi aduci un braţ robotizat. Se va întâmpla asta pentru câteva, pentru toate nu se va putea. Deci câteva se vor întâmpla de maniera asta. Dacă după aceea, după ce tu vei fi înlocuit copacul cu un braţ robotizat, nu ai capacitatea managerială de a produce în continuare într-o unitate salvată prin metoda asta, minuni nu se pot face. De asta este critic să scoţi ilegalitatea şi corupţia din conducerea acestor societăţi”, a subliniat ministrul.

Radu Miruță: Avem o industrie de armament care este captivă politicului

El a susținut că problemele industriei sunt în principal legate de influența politică și corupție.

„Avem o industrie de armament care este captivă politicului şi corupţiei în cele mai multe dintre cazuri. Eu am dat afară 21 de administratori speciali la economie. Am început selecţia, înainte să plec de acolo, pentru 26 de companii. Nu ştiu dacă vor reuşi să-şi pună din nou aceiaşi oameni, dar oricum se reia selecţia, se face o selecţie teoretic transparentă şi am încredere că al meu coleg Irineu Darău, ministrul de la economie, e în aceeaşi logică şi a demonstrat şi e preocupat să se întâmple treburile astea curat. Peste noapte nu se întâmplă”, a declarat Miruță.

În opinia ministrului, deciziile adoptate recent în sectorul industriei naționale de armament nu au mai avut precedent. Acesta a susținut că trimiterea unor dosare către Parchet și înlocuirea rapidă a mai multor administratori reprezintă măsuri dure, dar necesare pentru a opri risipa și pentru a preveni deturnarea fondurilor publice. El a explicat că nu este vorba despre o acțiune îndreptată împotriva unor persoane anume, ci despre un demers menit să asigure că banii atrași în România ajung în structuri curate și funcționale, capabile să producă rezultate concrete.

Radu Miruță a subliniat că reformele trebuie să fie sincronizate: atragerea de investiții trebuie însoțită de o curățare a sistemului, astfel încât noile resurse să nu fie irosite. În viziunea sa, doar prin eliminarea corupției și a rețelelor de influență pot fi generate schimbări reale și modernizată industria de apărare. Fără aceste intervenții ferme, a concluzionat el, sumele consistente anunțate riscă să nu producă transformările structurale de care domeniul are nevoie.