De ce nu își dădea demisia generalul Vlad Gheorghiță. Rolul lui Ilie Bolojan și războiul pentru miliardele din programul SAFE

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dincolo de comunicatele oficiale și de speculațiile lansate pe fluxurile de știri, adevăratele mize ale puterii se joacă întotdeauna cu cărțile pe masă, în spatele ușilor închise de la Palatul Victoria.

În această seară, 3 iunie 2026, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să iasă la pensie, în urma scandalului privind presupuse fapte de complicitate la uzurparea funcției. Un alt general, Iulian Berdilă, implicat în dosar, a făcut aceeași cerere.

Evenimentul la care am asistat marți, 2 iunie 2026, la porțile DNA Militar, unde șeful Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus sub acuzare ca suspect, ascundea o miză mult mai importantă decât o simplă anchetă de corupție.

Marea întrebare care rulează ca un film în mintea tuturor este: De ce refuza generalul să demisioneze în condițiile în care este suspect într-un dosar de corupție?  Ca să aflăm răspunsul să vedem care este miza reală.

Povestea unei crime de acum 30 de ani. Mărturia studentului care într-o criză de furie și-a atacat iubita și pe gazda acesteia

Experții dau alarma: milioane de oameni ar putea fi afectați de infecții greu de tratat

Informațiile obținute în exclusivitate de noi indică o structură de putere extrem de bine consolidată: axa directă dintre premierul interimar Ilie Bolojan și generalul Vlad Gheorghiță, o alianță cimentată în aceste vremuri tulburi pe cel mai fierbinte activ financiar al momentului: miliardele din programul de înarmare SAFE.

Vlad Gheorghiță / sursa foto: Inquam

Probele DNA, scurtcircuitarea MApN și acuzațiile oficiale

Dacă la o primă vedere dosarul pare să vizeze doar o problemă administrativă legată de suplimentarea unor locuri subvenționate la UNEFS în iulie 2025, sursele judiciare și guvernamentale confirmă că procurorii militari s-au mișcat doar în momentul în care au avut certitudinea unor probe de necontestat. Documentele, înregistrările și adresele oficiale ridicate de anchetatori demonstrează un mod de operare prin care regulamentele interne ale Armatei au fost sistematic flexibilizate.

Generalul Gheorghiță Vlad este acuzat oficial de complicitate la uzurparea funcției, după ce l-ar fi ajutat pe locțiitorul său să trimită o adresă către Ministerul Educației pentru obținerea a 20 de locuri la buget, cu scopul de a favoriza fiica unui general de rang înalt. Este vorba despre Mihai Șomordolea, fost secretar al CSAT.

Viciul penal constă în faptul că o astfel de adresă era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane din MApN, instituție care a fost complet sărită din schemă de către șeful SMAp.

Această „scurtătură” procedurală din dosar reflectă, de fapt, modul în care funcționa întreaga structură a MApN.

Generalul Gheorghiță Vlad beneficia de un tratament preferențial la Palatul Victoria, având acces direct și nelimitat la premierul Ilie Bolojan, fără a mai cere aprobarea sau avizul miniștrilor civili de la Apărare. Fie că vorbim despre fostul ministru Ionuț Moșteanu, fie despre succesorul său de la USR, Radu Mitruță, actualul interimar.

Miza supremă: Monopolul pe contractele SAFE fără licitație

Adevărata miză a consolidării axei Bolojan-Gheorghiță o reprezenta controlul programului SAFE (Programul Security Action for Europe), cel mai mare fond de urgență pentru securitate cibernetică și tehnologie militară din ultimii ani.

Sub paravanul urgenței naționale, alimentată intens în spațiul public de recentele incidente cu drone prăbușite la Galați, acest program permite atribuiri directe și încredințări fără licitație publică.

Prin eliminarea controlului birocratic al MApN, premierul Bolojan și generalul Gheorghiță Vlad discutau și decideau direct, peste capul miniștrilor, destinația sutelor de milioane de euro. Așa au avut loc negocierile directe cu marile consorții internaționale din SUA, Franța sau Germania pentru achiziții strategice în regim de urgență, unde ministerul de resort avea doar rolul formal de a înregistra actele emise pe axa Guvern-Statul Major al Apărării.

Ilie Bolojan. sursa Photos_Inquam_Octav_Ganea

De ce îi cerea Bolojan să reziste pe poziții

Imediat după ieșirea generalului de la audieri, liderii PSD au declanșat atacul. Primul care a cerut imperativ eliminarea șefului SMAp a fost președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a catalogat situația drept o vulnerabilitate majoră în fața partenerilor externi.

Sorin Grindeanu (PSD): „Retragerea de la conducerea Armatei Române ar fi gestul firesc al unui militar aflat în această situație. Orice umbră de îndoială asupra conduitei sale profesionale reprezintă o vulnerabilitate, iar în aceste momente, România nu își permite astfel de incertitudini la vârful structurilor de apărare.”

PSD speculează politic probele solide ale procurorilor pentru a dărâma monopolul financiar instituit de premier. De cealaltă parte, deși acuzat în mod direct, generalul Gheorghiță Vlad a anunțat inițial că nu va demisiona și că își va apăra onoarea militară în instanță. O hotărâre schimbată în 24 de ore, după cum anunțam la începutul articolului.

Surse din Palatul Victoria confirmă că refuzul generalului era alimentat direct de Ilie Bolojan.

Pentru premierul interimar, menținerea generalului în funcție este o chestiune de supraviețuire strategică: dacă generalul Vlad demisiona, postul va fi ocupat imediat de un om loial Președintelui Nicușor Dan, care va deschide sertarele tuturor contractelor SAFE semnate prin încredințare directă în ultimele luni.