Germania First! Noua politică a lui Friedrich Merz. Ce înseamnă noua direcție pentru Europa și, în special, România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Germania duce o politică cel puțin ciudată. O analiză a publicației franceză Le Figaro explorează modul în care cancelarul german Friedrich Merz remodelează dinamica puterii în Uniunea Europeană, cu implicații directe pentru statele membre. Viziunea francezilor este interesantă și pentru România, mai ales că putem înțelege fuga lui Ilie Bolojan după bunăvoința Berlinului.

Venirea lui Friedrich Merz la Cancelaria de la Berlin, în mai 2025, a generat așteptări uriașe în întreaga Europă. La Bruxelles, diplomații sperau la o revitalizare a motorului european după impasul din era Olaf Scholz.

Totuși, la mai bine de un an distanță, ambițiile europene declarate inițial de liderul creștin-democrat s-au transformat într-o politică ce irită profund partenerii europeni: interesele Germaniei primează.

Pentru cititorul din România, mișcările de la Berlin sunt cruciale. De la fondurile de coeziune și politica agricolă, până la stabilitatea spațiului Schengen și sprijinul pentru Ucraina, abordarea „solo” a noului cancelar promite negocieri dure la nivelul blocului comunitar.

Frederich Mertz, cancelarul Germaniei, răspunzând întrebărilor. sursa: https://www.bundesregierung.de

O politică externă „Germania First”

La începutul mandatului, Merz declara că „întărirea Europei este o prioritate absolută pentru a obține independența față de Statele Unite ale Americii”. Realitatea de la fața locului arată însă o schimbare de macaz. O declarație recentă făcută de cancelarul german președintelui american Donald Trump rezumă perfect noua paradigmă: „Dacă nu reușiți să vă înțelegeți cu Europa, faceți cel puțin din Germania partenerul dumneavoastră.”, a spus Friedrich Merz

La Bruxelles, influența Berlinului este acum consolidată printr-un trio puternic: Friedrich Merz la Cancelaria Reichului, Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene și bavarezul Manfred Weber în Parlamentul European.

Din acest motiv, europenii se tem că Germania acționează pe cont propriu în domenii cheie precum reînarmarea, competitivitatea industrială și relațiile comerciale cu SUA și China.

Impactul direct asupra României

Deși articolul din Le Figaro privește situația prin lentila franco-germană, acțiunile lui Merz au reverberații puternice în estul Europei și, implicit, în România.

În ceea ce privește bugetul UE, Merz a preluat rolul de lider al statelor „frugale”, alături de Olanda, Suedia și Austria, în negocierile pentru viitorul buget multianual al UE. Care este problema pentru România. Berlinul dorește reduceri drastice, de sute de miliarde de euro, exact la Politica Agricolă Comună (PAC) și la fondurile de coeziune. Acestea sunt pilonii principali prin care România își finanțează dezvoltarea regională și subvenționează fermierii.

În timp ce cere tăieri la nivel european, Germania a modificat „frâna îndatorării” pe plan intern pentru a-și finanța propriile politici naționale, păstrând forța financiară acasă.

Spațiul Schengen și Libera Circulație

Pe tema migrației, un dosar vital pentru toate cele 27 de state, Berlinul a stârnit nemulțumirea vecinilor săi, Polonia, Austria, Luxemburg, prin restabilirea controalelor la frontiere. Pentru România, țară care a luptat decenii pentru integrarea deplină în Schengen, acest precedent german fragilizează funcționarea spațiului de liberă circulație și legitimează măsurile restrictive.

Relația cu Ucraina

În contextul războiului de la granițele României, stilul „impulsiv” al lui Merz a creat confuzie. Deși procesul de aderare al Ucrainei la UE fusese deblocat odată cu schimbarea de putere din Ungaria, Merz a avansat brusc ideea unui statut precar de „membru asociat” pentru Kiev, surprinzându-și partenerii și sabotând negocierile oficiale.

Sfârșitul tandemului franco-german?

Fricțiunile dintre Paris și Berlin afectează întreaga arhitectură europeană. Pe fondul apropierii finalului de mandat al lui Emmanuel Macron, germanii și-au pierdut încrederea în viabilitatea financiară și politică a Franței, anticipând o victorie a extremei drepte la prezidențialele franceze din 2027.

În schimb, Merz a preferat să se apropie de premierul italian Giorgia Meloni, axându-se pe o linie dură împotriva imigrației.

Contrastul dintre viziunea europeană și acțiunile Germaniei

În privința relațiilor comerciale cu Statele Unite, deși așteptările vizau formarea unui front comun european și impunerea unor condiții ferme, abordarea Germaniei a fost complet diferită. Sub conducerea lui Friedrich Merz, Berlinul a preferat să evite orice conflict cu Donald Trump, alegând în schimb o abordare docilă prin acceptarea tarifelor vamale de 15%.

O fractură similară între așteptările blocului comunitar și acțiunea germană se observă în politica industrială și relația cu China. În timp ce mulți partenerii europeni cer măsuri dure de protecție împotriva concurenței neloiale asiatice, Germania a refuzat să semneze o scrisoare comună anti-dumping inițiată de mai multe state membre.

Decizia Berlinului a fost motivată strict de teama de a nu-și periclita propriile exporturi masive pe piața chineză.

O Europă à la carte?

„Germania nu poate pilota singură politica europeană”, explică Jeanette Suess, cercetătoare la Institutul Francez de Relații Internaționale (Ifri), citată de Le Figaro. „Vedem o Germanie care se afirmă tot mai mult pe scena europeană, dar exclusiv pentru a apăra interesele germane.”

Pentru România și restul Europei de Est, acest nou tipar de leadership la Berlin necesită o reevaluare a strategiilor diplomatice. Când cel mai mare contributor la bugetul UE prioritizează dereglementarea economică în favoarea propriilor corporații și amenință fondurile de coeziune, statele membre mai mici vor trebui să formeze noi alianțe pentru a-și proteja interesele economice și de securitate în fața unei Germanii din ce în ce mai naționaliste.