Evenimentul Zilei > Economie > Cum văd ANGAJATORII anul 2017. Principalele riscuri şi provocări
Cum văd ANGAJATORII anul 2017. Principalele riscuri şi provocări

Cum văd ANGAJATORII anul 2017. Principalele riscuri şi provocări

Presiunile fiscale şi salariale vor afecta puternic bugetul de stat, creşterea economică va încetini, iar expectaţiile inflaţioniste se vor accentua în 2017, reiese dintr-o analiză de specialitate realizată pe baza chestionării mai multor firme din diverse domenii de activitate.

“Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare. De remarcat, în context, că, în ultimii 5 ani, autorităţile au împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro. Cam cât am împrumutat de la FMI şi BM pentru a ieşi din criză”, susţin analiştii de la KeysFin, realizatorii studiului. 

Potrivit acestora, este nevoie de investiţii care să genereze oportunităţi de dezvoltare, în special în sectorul infrastructurii, sector care, în prezent, afectează competitivitatea României. Construcţia de autostrăzi şi reabilitarea reţelei de transport pe calea ferată trebuie să devină prioritare, afirmă aceştia. 

În ceea ce priveşte creşterea economică, 53% dintre managerii chestionaţi estimează un avans al PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 

Astfel, cei chestionaţi susţin că economia României va continua să crească în 2017, însă mai puţin decât anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al riscurilor externe. 

Conform analizei KeysFin, chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri sunt destul de circumspecţi privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică. 

"Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după ce, în trimestrul anterior, PIB-ul crescuse la nivel anual cu 6%", se mai arată în analiza citată. 

Întrebaţi care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent. 

Potrivit acestora, este greu de crezut că apetitul de consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales că şi aşteptările inflaţioniste sunt semnificative. 

"Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern", spun analiştii KeysFin. Potrivit acestora, rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă nivelul de 2-2,1%. 

În schimb, 76% dintre cei chestionaţi estimează că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017. Euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. 

Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017, menite a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitatea cadrului fiscal. Aceştia au mai invocat necesitatea reducerii birocraţiei în aparatul de stat şi a stimulării activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură. 

Pe plan extern, investitorii chestionaţi de KeysFin remarcă în special provocările generate de Brexit şi de planurile noii administraţii Trump, dar şi peisajul politic european, în care tonurile extremiste prind tot mai mult contur. 

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.