Economie
Adrian Câciu prezintă nota de plată a guvernării Bolojan: „190 de miliarde lei datorie în plus și o economie în contracție”
Bolojan. Sursa foto: Colaj EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, îl acuză pe Ilie Bolojan că prezintă în mod înșelător situația economică a României și rezultatele măsurilor bugetare. Acesta susține că, în perioada iunie 2025 – august 2026, datoria publică a crescut cu aproximativ 190 de miliarde de lei, în timp ce deficitul bugetar s-a redus cu numai 24,2 miliarde de lei. Câciu invocă și date privind evoluția PIB-ului, scăderea activității comerciale și obligațiile bugetare neachitate.
Fostul ministru contestă afirmațiile lui Bolojan potrivit cărora ar fi lăsat în urmă un buget stabilizat și o economie în creștere. Adrian Câciu își susține acuzațiile prin mai multe cifre referitoare la datoria publică, deficit, evoluția economiei și situația unor sectoare de activitate.
Adrian Câciu susține că datoria publică a crescut cu 190 de miliarde de lei
Primul argument prezentat de fostul ministru se referă la evoluția datoriei guvernamentale. Potrivit acestuia, din iunie 2025 până în august 2026, datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a crescut cu aproximativ 190 de miliarde de lei, echivalentul a circa 36 de miliarde de euro.
În același timp, deficitul bugetar cash la nouă luni s-ar fi redus cu 24,2 miliarde de lei față de perioada similară din 2025.
„Datoria publică a crescut cu o sumă de aproape 8 ori mai mare decât reducerea deficitului bugetar!
Și asta în condițiile în care economia României este în contracție!
Desigur, datoria publică și deficitul sunt indicatori diferiți, iar comparația nu reprezintă o relație directă de cauzalitate. Dar disproporția ridică o întrebare fundamentală:
Ce fel de stabilizare bugetară este aceea în care datoria crește atât de puternic, iar economia scade?”, susține Adrian Câciu.
Adrian Câciu. Sursă foto: Facebook
Fostul ministru reclamă obligații și riscuri bugetare de peste 40 de miliarde de lei
Un alt punct criticat de Adrian Câciu vizează obligațiile de plată și riscurile bugetare despre care afirmă că ar însuma peste 40 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 2% din PIB.
Acesta atrage atenția că nu toate aceste sume se transformă automat în deficit calculat conform metodologiei ESA, unele fiind deja înregistrate, în timp ce altele pot reprezenta obligații viitoare sau riscuri pentru finanțele publice.
„Un buget cu peste 40 de miliarde lei în obligații și riscuri bugetare nu este un buget «stabilizat»!
Nu toate aceste sume se transformă automat în deficit ESA. Unele pot fi deja înregistrate, altele pot reprezenta obligații viitoare sau riscuri bugetare.
Dar toate necesită clarificare, finanțare sau evaluarea impactului asupra finanțelor publice.
Stabilizarea bugetară nu înseamnă doar să raportezi un deficit cash mai mic. Înseamnă să ai obligațiile sub control, finanțare sustenabilă și transparență asupra riscurilor.
Altfel, nu ai rezolvat problema. Ai lăsat-o succesorilor!”, afirmă fostul ministru PSD.
Adrian Câciu afirmă că economia României este în contracție
Fostul ministru contestă și modul în care este prezentată evoluția produsului intern brut. Acesta invocă date atribuite Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, în primele nouă luni din 2026, PIB-ul României ar fi înregistrat o scădere de 0,3% pe seria brută și de 1% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2025.
Adrian Câciu susține că avansul de 2,1% înregistrat în trimestrul al III-lea față de trimestrul al II-lea, pe seria ajustată sezonier, nu poate fi prezentat drept dovadă a relansării economice.
„Da, este un rezultat trimestrial pozitiv. Dar nu anulează contracția cumulată.
Mai mult, trimestrul III din 2026 a înregistrat o creștere de numai 0,1% față de trimestrul III din 2025, pe seria brută (poate face obiectul revizuirilor ulterioare fiind în marja de eroare statistică).
Să confunzi o revenire trimestrială cu relansarea economiei înseamnă fie să nu înțelegi indicatorii macroeconomici, fie să îi folosești selectiv pentru propagandă”, afirmă Câciu.
Scăderi în comerț și servicii
Adrian Câciu susține că dificultățile economice se reflectă și în activitatea mai multor sectoare. Acesta prezintă următoarele evoluții, raportate la perioadele corespunzătoare din 2025:
- Comerțul cu amănuntul: minus 4,6% la nouă luni;
- Serviciile pentru populație: minus 8,4% la opt luni;
- Serviciile pentru întreprinderi: minus 0,8% la opt luni;
- Construcțiile: plus 15,4% la opt luni.
În opinia fostului ministru, comerțul și serviciile se confruntă cu dificultăți, în timp ce construcțiile reprezintă unul dintre puținele sectoare cu o evoluție puternic pozitivă.
Acesta amintește și rolul investițiilor publice, finanțate într-o proporție importantă din fonduri europene, inclusiv prin PNRR, dar susține că acestea nu demonstrează automat relansarea investițiilor private sau a producției.
În plus, Câciu invocă prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru rectificarea bugetară, care estimează o contracție economică de 0,4% în 2026 și o scădere de 1,6% a cheltuielilor de consum ale populației.
Adrian Câciu îl acuză pe Bolojan că prezintă selectiv datele economice
La finalul mesajului, fostul ministru PSD revine asupra principalelor cifre pe care le consideră relevante pentru evaluarea situației economice și bugetare. Acesta susține că rezultatele prezentate de Ilie Bolojan nu reflectă problemele acumulate în economie.
„Ați lăsat: 190 de miliarde lei datorie publică suplimentară.
Peste 40 de miliarde lei în obligații și riscuri bugetare raportate. O economie în contracție cu 0,3% pe seria brută și 1% pe seria ajustată sezonier, la nouă luni. Consum și servicii în scădere. Și prezentați toate acestea drept stabilizare bugetară și relansare economică! Nu, domnule Bolojan! Este pură minciună!Propaganda poate selecta cifrele. Economia le suportă pe toate.
Pentru cine se pricepe la macroeconomie, evident”, a transmis Adrian Câciu.
Recomandările noastre
