Guvernul a depășit termenul legal pentru trimiterea bugetului pe 2027 în Parlament. Ce promisiuni trebuie respectate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România nu are încă un proiect de buget pentru anul 2027, deși termenul legal pentru trimiterea documentului în Parlament a fost 15 noiembrie. Guvernul trebuie să finalizeze negocierile privind veniturile și cheltuielile instituțiilor publice, în condițiile în care construcția bugetară trebuie să țină cont de ținta de deficit, de angajamentele asumate față de Comisia Europeană și de promisiunile făcute partidelor care susțin Executivul.

Ministerul Finanțelor centralizează în această perioadă estimările instituțiilor și ale ordonatorilor de credite. Termenul până la care aceștia trebuie să transmită datele necesare prin aplicația E-Buget a fost prelungit până luni, 16 noiembrie, potrivit informațiilor prezentate de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Guvernul a depășit termenul prevăzut de lege pentru bugetul pe 2027

Potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, articolul 35, Executivul trebuie să înainteze Parlamentului proiectul legii bugetului de stat până la 15 noiembrie a fiecărui an.

Calendarul bugetar stabilește și alte etape pentru pregătirea documentului. Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte proiectele Guvernului pentru prima lectură până la 30 septembrie, iar până la 1 noiembrie să le definitiveze și să le înainteze Executivului.

Vești foarte proaste pentru șoferi. Ce se va întâmpla în București

Indexarea pensiilor în 2027: majorare de 7,3% sau creștere în două etape. Ce variante sunt analizate de Guvern

Val de probleme

În acest an, procedura a fost prelungită, deoarece instituțiile publice nu au finalizat transmiterea estimărilor de venituri și cheltuieli.

Dan Cărbunaru a explicat că cele mai multe instituții au început să introducă datele în aplicația E-Buget, iar Guvernul așteaptă centralizarea informațiilor pentru a putea stabili imaginea de ansamblu asupra bugetului.

„A fost și astăzi o discuție, săptămâna trecută au fost, de asemenea, dialoguri în interiorul Guvernului, în interiorul ședinței, privind această procedură în care fiecare minister, fiecare ordonator de credite transmite către Ministerul de Finanțe prin această aplicație E-Buget datele care să prezinte perspectiva cheltuielilor și veniturilor. Suntem aproape de finalizarea acestei proceduri, cele mai multe instituții au început să-și trimită datele și, după discuțiile de astăzi, cel mai probabil în zilele următoare o să avem viziunea de ansamblu necesară”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Bani. Sursa foto: pixabay

Centralizarea este necesară atât pentru evaluarea cheltuielilor fiecărui minister, cât și pentru respectarea deficitului bugetar asumat de România.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a făcut referire și la importanța menținerii încrederii investitorilor și a ratingurilor internaționale ale țării.

„Și faptul că reușim să ne înscriem în ceea ce ne-am asumat, ne ajută, pe de o parte, să ne menținem ratingurile internaționale, să ne păstrăm, până la urmă, credibilitatea pe piețele externe - zilele trecute am avut o primă confirmare cu acele obligațiuni de 4,5 miliarde de euro, care au avut și suprascriere, asta înseamnă că ceea ce guvernul nou instalat a început să facă este deja bine perceput pe piețele internaționale. Bugetul pentru anul viitor este un etalon extrem de important și trebuie să fie unul realist, pentru că va trebui să confirme ceea ce piețele așteaptă, va trebui să confirme ceea ce și companiile și toți reprezentanții întreprinzătorilor privați din România, fie că sunt autohtoni, fie că sunt investitori străini, au vorbit despre acest lucru, statul să-și demonstreze capacitatea de a-și ține cheltuielile sub control, de a se înscrie în țintele de deficit, sigur, fără a omite necesarele măsuri de relansare economică”, a explicat purtătorul de cuvânt al Executivului.

Reorganizarea instituțiilor și reforma administrației, înainte de adoptarea bugetului

Înainte de aprobarea bugetului pentru 2027, Guvernul ar urma să își asume răspunderea în Parlament pentru desființarea, comasarea și reorganizarea unor instituții și companii de stat. Măsurile ar urma să reducă anumite cheltuieli publice.

Potrivit informațiilor vehiculate pe scena politică, ulterior ar urma să fie promovată, prin aceeași procedură, reforma administrației publice.

Pe lângă reorganizarea instituțiilor, Executivul trebuie să stabilească și calendarul unor măsuri care influențează direct veniturile populației.

În privința pensiilor, Guvernul își dorește o majorare cât mai consistentă, însă decizia va depinde de datele financiare disponibile după definitivarea construcției bugetare.

Nici data majorării salariului minim nu a fost stabilită. Guvernul urmează să discute în Consiliul Național Tripartit dacă noul nivel va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 sau abia din vară.

Totodată, negocierile pentru noua lege a salarizării unitare sunt programate să înceapă la începutul anului viitor. Prin urmare, efectele acestei reforme nu vor fi incluse în deciziile bugetare imediate.

Deficitul bugetar limitează cheltuielile pentru anul viitor

Una dintre principalele provocări pentru Guvern este reducerea deficitului bugetar. România are un angajament față de Comisia Europeană privind diminuarea treptată a acestui indicator, ceea ce limitează posibilitatea unor majorări de cheltuieli sau reduceri de taxe fără identificarea unor surse suplimentare de venit.

Programul de guvernare asumat de premierul desemnat Luca Niculescu prevede un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2027.

Traiectoria fiscală convenită cu instituțiile europene urmărește coborârea deficitului până la pragul de 3% din PIB în 2030. Astfel, bugetul pentru anul viitor trebuie construit în limitele acestui angajament.

O altă problemă este nivelul datoriei publice. Potrivit datelor prezentate de Guvern în august 2026, aceasta a ajuns la 60,1% din PIB în primul trimestru al anului.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește măsuri graduale atunci când datoria publică depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Depășirea pragului de 60% atrage menținerea unor măsuri de disciplină bugetară, inclusiv cele referitoare la reducerea ponderii datoriei publice în PIB și la înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Consiliul Fiscal arată, în raportul pentru anul 2025, că măsurile de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și în primele luni din 2026 au încetinit ritmul de creștere a datoriei, însă nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

PNRR complică pregătirea bugetului pe 2027

O altă dificultate pentru autorități este închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Finanțelor trebuie să țină cont de proiectele de investiții și de finanțările europene disponibile, în condițiile în care banii aferenți cererilor 5 și 6 sunt considerați esențiali pentru România.

Ministrul Finanțelor a explicat că anul 2026 a avut un caracter atipic, deoarece construcția bugetară a fost puternic influențată de PNRR.

Totodată, noua aplicație electronică folosită pentru pregătirea bugetului permite verificarea mai detaliată a programelor de finanțare și a investițiilor propuse de fiecare instituție.

„E primul an în care facem bugetul într-o nouă aplicație, o aplicație electronică în care fiecare ordonator, fiecare minister uploadează date și își prezintă programele de finanțare și trebuie să justifice în aplicația respectivă fiecare program de finanțare și investiții pe care îl are. Ne dă o vizibilitate mult mai mare asupra cheltuielilor statului. O bună parte dintre ordonatori deja adăugaseră datele respective, erau în diverse faze de introducere a datelor. Cred că acest efort va mai dura. Ordonatorii au termen această săptămână să termine de a transmite datele. În momentul când le vom avea integrate, probabil că, pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare, putem să începem să facem proiecții”, a explicat Nazare.

Ce promisiuni trebuie să respecte Guvernul pentru bugetul pe 2027

Pe lângă constrângerile financiare, Executivul trebuie să țină cont și de condițiile formulate de partidele parlamentare care au susținut învestirea Guvernului Luca Niculescu.

PSD, PNL, USR și UDMR au prezentat solicitări legate de cheltuielile publice, pensii, fiscalitate și investiții.

PSD a anunțat încă din octombrie o serie de condiții pentru susținerea noului Executiv. Social-democrații au solicitat un memorandum semnat de Guvern, sindicate și reprezentanții mediului de afaceri, prin care să fie garantat că taxele și impozitele nu vor crește în 2027.

De asemenea, partidul a cerut indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare și a pensiei minime, conform legii. Printre solicitări se numără și eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoanele cu dizabilități.

PNL a condiționat votul de învestitură de semnarea unui acord politic cu premierul desemnat, prin care acesta să își asume respectarea unui deficit bugetar de maximum 5,3% din PIB în 2027.

Liberalii au cerut ca rectificările bugetare să respecte angajamentele financiare ale României și ca bugetul să nu includă majorări de cheltuieli fără acoperire în venituri. Totodată, formațiunea și-a asumat susținerea adoptării bugetului, cu condiția menținerii disciplinei fiscale și a încurajării investițiilor în economia românească.

În schimbul acestor angajamente, PNL a promis că nu va iniția și nu va vota o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027, atât timp cât prevederile acordului sunt respectate.

USR a transmis, la rândul său, că nu va susține măsuri care presupun cheltuieli suplimentare fără surse de finanțare și care ar putea duce la depășirea limitelor bugetare.

În cazul UDMR, printre prioritățile prezentate în negocieri se numără protejarea investițiilor și indexarea pensiilor.