Culisele anulării alegerilor, dezvăluite de judecătoarea CCR Laura Scântei

Alegerile prezindențiale din 2024 au fost anulate pe baza informațiilor oferite de autoritățile statului, care au fost considerate ”autentice și veridice”, a declarat, marți, judecătoarea Curții Constituționale, Laura-Iuliana Scântei. Ea a arătat că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), din 4 decembrie, au semnalat nereguli majore în procesul electoral. ”Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, amite judecătoarea.

”Filmul” anulării alegerilor, explicat la un festival de film

Explicațiile judecătoarau fost oferite marți, la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, unde Scântei a participat la o dezbatere despre reforma justiției, moderată de experta anticorupție Laura Ștefan.

Una din întrebările venite din public s-a referit la anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Scântei, în calitate de unul dintre cei nouă judecători CCR care au decis anularea alegerilor, a vorbit despre responsabilitatea Curții în luarea deciziei.

Scântei: Nu au existat fraude în ziua votului

Primul tur al prezidențialelor a avut loc pe 24 noiembrie 2024 și a fost câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, urmat de Elena Lasconi, reprezentanta USR. Turul doi, programat pentru 8 decembrie, nu a mai avut loc, deoarece CCR a invalidat alegerile pe 6 decembrie, cu două zile înainte. În diaspora, procesul de votare pentru turul al doilea era deja în desfășurare.

Judecătoarea a precizat că a reflectat mult asupra acestui caz. Ea a punctat că frauda electorală din ziua votului poate fi invocată doar dacă are amploarea necesară pentru a modifica ordinea candidaților sau rezultatul final.

„Curtea a stabilit că nu au existat fraude în ziua votării care să fi fost contestate de un competitor”, a explicat aceasta.

CSAT a documentat, CCR a validat

Întrebarea care a rămas a fost: de ce s-a ajuns totuși la anularea alegerilor? Judecătoarea a arătat că a considerat esențial ca analiza corectitudinii alegerilor să nu se limiteze strict la ziua votului, ci să privească întreg procesul electoral.

„CCR nu are competențe să analizeze modul în care alte autorități își îndeplinesc atribuțiile. Noi am luat act de constatările CSAT, pe care le-am considerat autentice și veridice”, a precizat aceasta.

Judecătoarea a explicat că discuția din interiorul CCR a vizat inclusiv lipsa unei autosesizări, întrucât procedura electorală începe de la stabilirea datei alegerilor de către Guvern și se derulează continuu.

Dacă CCR nu ar fi anulat scrutinul pe baza informațiilor CSAT, atunci ar fi validat „ceva ce nu corespundea legii”, a concluzionat judecătoarea.

Scântei regretă că ”CCR nu a găsit prilejul de a cere scuze”

Conform legii, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit, dar și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită.

„A rămas în analiză caracterul corect, care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”, a mai spus Scântei.

„Noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat. Ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”, a mai spus judecătoarea.

Judecătoarea admite că CSAT trebuia să ofere ”răspunsuri mai complete”

Lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu, a mai spus judecătoarea.

Chiar dacă Legea pentru securitate națională a fost modificată, mai există categorii de riscuri naționale noi, „care se petreceau sub ochii noștri”. Ea s-a referit la războiul hibrid și acțiuni statale și non-statale de propagandă și dezinformare, „unde nu era zona de expertiză a CCR”.

Constatarea și identificarea probelor „revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, explică judecătoarea. „Ce era de competența noastră era să valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale”.

„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a conchis judecătoarea.