Confruntat cu creșterea “exponențială” a epidemiei, guvernul german și cele șaisprezece landuri s-au hotărât, marți, să strângă mai puţin șurubul sanitar în weekendul de Paște. Nimic nesurmontabil a priori: închiderea bisericilor și a magazinelor între 1 şi 5 martie, cu excepția zilele de sâmbătă pentru magazinele alimentare. Dar pentru opinia publică, era deja prea mult. La douăzeci și patru de ore de la anunțarea acestor măsuri, Angela Merkel a renunțat brusc la ele, miercuri,… cerându-le “iertare” concetățenilor.

În câteva cuvinte, imaginea unui cancelar cu experiență în gestionarea crizelor a fost distrusă. “Această eroare a fost doar a mea… Trebuie recunoscută ca atare și mai presus de toate corectată”, și-a cerut scuze, cu ochii încercănaţi, șeful guvernului, criticat de presa germană.

Foarte repede, ideea închiderii magazinelor pentru doar patru zile părea absurdă, mulți anticipând un aflux prematur de consumatori, cu riscul răspândirii epidemiei. “Nu putem decreta sărbători legale cu zece zile înainte”, a fost de acord noul președinte al CDU, Armin Laschet. Acest reviriment aproximativ reflectă mai presus de toate starea de panică care a cuprins literalmente Partidul Conservator, a cărui gestionare guvernamentală, prin intermediul ministrului Sănătății, Jens Spahn, este considerată haotică.

Dimineața, un sondaj realizat de Institutul Forsa a acreditat partidul cancelarului cu 26% din intențiile de vot la alegerile legislative din septembrie, o scădere de unsprezece puncte într-o lună și jumătate. Se conturează ideea unui viitor guvern de coaliție care să reunească Verzii, primii beneficiari ai crizei, și SPD, cu excepția CDU.

Tenorii democrației creștine au apărat acţiunile Angelei Merkel și și-au exprimat “un mare respect” față de aceasta. Însă, sfârșitul mandatului cancelarului seamănă din ce în ce mai mult cu un Drum al Crucii. Partizana unei discipline sanitare stricte în ceea ce privește pandemia, ea se ciocnește frontal cu președinții regiunilor care – mai sensibili la interesele economice și la starea de spirit a populației – intenționează să își afirme autonomia decizională. Eficacitatea federalismului este pusă sub semnul întrebării. Luni, temându-se de o stagnare, chiar de un eșec al negocierilor, Angela Merkel sugerase cel puțin ideea unui semi-închideri pascale. Propunerea a fost adoptată, apoi, imediat, criticată.

Ministrul de interne, Horst Seehofer, care reprezintă aripa conservatoare bavareză (CSU) în coaliție, s-a arătat indignat că un partid de inspirație creștină ar putea fi de acord cu închiderea bisericilor de Paște (slujbele religioase urmau să fie celebrate la distanță). SPD și CDU s-au distanțat de o decizie politică aprobată de liderii lor regionali. În Bundestag, trei partide (stânga radicală, AfD și FDP) au cerut un vot de încredere împotriva cancelarului.

Doar șeful CSU, Markus Söder, rivalul supus al lui Armin Laschet în cursa pentru cancelarie și un susținător, precum Merkel, al măsurilor sanitare stricte, a sugerat că aceasta din urmă nu este singura persoană care trebuie blamată. Deoarece 15.900 de cazuri noi au fost înregistrate și mutanții virusului se înmulţesc, Berlinul nu are de oferit noi planuri concrete.

Adăugându-se degringoladei, liderii continuă să-i descurajeze pe concetățenii lor să călătorească, pe măsură ce fotografiile cu germani pe plajele din Mallorca se află pe prima pagină a ziarelor. În absența unor noi măsuri, rata incidenței – aproape de 100 – ar putea ajunge la 200 până la jumătatea lunii aprilie. Acum guvernul pare să mizeze totul pe vaccinare și exercită presiuni asupra UE pentru a accelera comercializarea vaccinului rusesc Sputnik.