Concediile medicale din 2026 complică salarizarea în companii. Ce se modifică din februarie

Concediu medical. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Aplicarea noilor reguli privind concediile medicale, începând cu 1 februarie, adaugă un nivel suplimentar de complexitate proceselor de salarizare din companii, chiar dacă autoritățile urmăresc reducerea cheltuielilor publice și limitarea costurilor directe suportate de angajatori. Concluzia apare într-o analiză realizată de TPA România, care arată că volumul de muncă administrativă va crește semnificativ.

Concediile medicale din 2026 complică salarizarea în companii

Potrivit specialiștilor companiei de consultanță fiscală, eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical obligă departamentele de resurse umane să facă modificări importante în modul de lucru.

„Prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, ceea ce obligă departamentele de resurse umane să actualizeze procedurile interne, aplicaţiile de salarizare şi să gestioneze relaţia cu angajaţii, în timp ce costurile indirecte şi complexitatea procesării şi calculării salariilor cresc”, consideră specialiştii TPA România.

Conform Ordonanței de urgență nr. 91/2025, aflată în vigoare din 31 decembrie 2025, pentru certificatele de concediu medical emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizațiile se calculează și se achită cu diminuarea unei zile, indiferent de natura afecțiunii. Regula se aplică atât în cazul bolilor obișnuite, cât și în situații precum accidentele în afara muncii sau îngrijirea copilului bolnav.

Această modificare face parte dintr-un set mai amplu de măsuri fiscal-bugetare demarate în 2024 și accelerate în 2025, care au inclus introducerea contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite indemnizații și reducerea procentelor de calcul. Scopul declarat este limitarea abuzurilor în acordarea concediilor medicale și reducerea presiunii asupra bugetului de sănătate, afectat de numărul mare de certificate eliberate fără justificare medicală solidă.

Efecte diferite față de intenția autorităților

În opinia consultanților fiscali, efectele din practică pot fi diferite de cele anticipate inițial.

„La prima vedere, modificarea descurajează absenteismul nejustificat şi reduce costurile directe pentru angajatori. În practică, însă, angajaţii înregistrează venituri mai mici în perioadele de boală, iar companiile trebuie să actualizeze procedurile interne şi aplicaţiile de salarizare, să gestioneze relaţia cu angajaţii şi să suporte potenţiale costuri indirecte suplimentare. Această primă zi neplătită de concediu medical poate fi gestionată de angajaţi şi angajatori diferit faţă de cum au prevăzut autorităţile”, a explicat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România.

Aceasta a atras atenția că pot apărea situații neclare, precum solicitarea compensării zilei neplătite prin concediu de odihnă sau acordarea unei compensații financiare de către angajator, ceea ce ar putea duce, paradoxal, la costuri salariale mai mari. „Până în acest moment, autorităţile nu au oferit instrucţiuni clare privind rezolvarea acestor situaţii, astfel că interpretările şi soluţiile practice vor apărea treptat, pe măsură ce angajaţii şi companiile se vor confrunta cu exemple concrete”, a mai precizat Zavastin.

Cine suportă indemnizația, potrivit noilor reguli

Analiza arată că și modul de distribuire a indemnizației între angajator și bugetul de stat este ajustat. Indemnizația va fi suportată de angajator din a doua zi până inclusiv în a șasea zi de incapacitate de muncă, cu excepția cazurilor în care este instituită măsura izolării. Pentru restul perioadei de concediu medical, sumele vor fi recuperate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepția indemnizațiilor suportate integral din bugetul de sănătate.

Ziua de concediu medical neplătită va conduce la diminuarea venitului net al angajaților, însă nu va afecta stagiul de asigurare și nici calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, subliniază autorii analizei.

Până la 31 ianuarie 2026, indemnizația pentru concediul medical este plătită încă din prima zi de incapacitate de muncă. Odată cu noile reglementări, această primă zi devine neplătită, iar începând cu a doua zi indemnizația se calculează conform procentelor stabilite anterior, reduse însă pentru bolile obișnuite și accidentele în afara muncii. Astfel, indemnizația reprezintă 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile, 65% pentru perioade între 8 și 14 zile și 75% pentru concedii medicale care depășesc 15 zile.

Baza de calcul rămâne media veniturilor brute din ultimele șase luni, plafonată la nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.

Consecințe pentru angajați și mediul de afaceri

„Astfel, valoarea efectivă a indemnizaţiei de concediu medical scade, iar salariaţii vor resimţi impactul în venitul net pentru luna în care se află în concediu medical. Deşi noile reglementări în domeniul concediilor medicale au ca fundament diminuarea numărului de concedii medicale acordate nejustificat şi eficientizarea cheltuielilor publice, efectele secundare sunt semnificative pentru mediul de afaceri şi pentru salariaţi”, atenţionează Ioana Zavastin.

Aceasta subliniază că angajatorii și specialiștii în resurse umane se confruntă din nou cu o creștere a birocrației și a timpului necesar pentru gestionarea absențelor și calculul salariilor, ceea ce poate avea un impact indirect asupra productivității. „Pentru angajaţi, noua măsură fiscal-bugetară implică scăderea veniturilor nete în perioadele în care se confruntă cu probleme temporare de sănătate, precum şi necesitatea unei planificări financiare mai atente, mai ales în cazul afecţiunilor recurente. Pentru angajatori şi specialiştii în resurse umane, complexitatea administrativă se amplifică din nou”, a adăugat Zavastin.