Data intrării în vigoare a zilelor de concediu medical fără plată ar putea fi decalată. Cine ar putea fi scutit de neplată
- Bianca Ion
- 30 ianuarie 2026, 08:01
Concediu medical. Sursa Foto: Arhiva EVZPrima zi de concediu medical nu mai este plătită începând cu 1 februarie, măsura urmând să se aplice până la 31 decembrie 2027, ca parte a pachetului de reducere a cheltuielilor bugetare din sănătate. Autoritățile susțin că decizia vizează combaterea abuzurilor și a concediilor medicale fictive, în timp ce asociațiile de pacienți au cerut exceptarea anumitor categorii de bolnavi. Normele de aplicare ale ordonanței sunt finalizate și se află în etapa de ajustare a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Cine ar putea fi scutit de neplata primei zile de concediu medical
Alexandru Rogobete a explicat că vor exista excepții pentru concediile medicale repetitive, emise pentru același cod de boală.
„De exemplu, un pacient oncologic care are nevoie de radioterapie și care la 10 zile sau 2 săptămâni merge la ședința de radioterapie. Este același cod de boală, concediul medical este repetitiv și atunci o nuanțare, o ajustare a normei inițiale ar fi ca pentru aceste situații să fie plătită prima zi”, a declarat la RFI ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete
Ministrul a precizat că Ministerul Sănătății lucrează deja la o regândire a codificării bolilor, la propunerea unor reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.
„O parte a reprezentanților asociațiilor de pacienți a venit cu o idee cu care sunt de acord, și este deja în lucru la Ministerul Sănătății, și anume de a regândi codificarea bolilor, astfel încât bolile cronice să fie mult mai clar definite, urgențele mult mai clar definite. Gândiți-vă că acum bolile rare sunt încadrate la boală obișnuită. Codul de boală 01. Ori, nu este corect și cred că, într-adevăr, această regândire și reașezare va fi importantă nu doar din perspectiva concediilor medicale, ci în general pentru sistemul de sănătate”.
Alexandru Rogobete. Sursă foto: Facebook
Data intrării în vigoare a zilelor de concediu medical fără plată ar putea fi decalată
Normele de aplicare ale ordonanței privind concediile medicale se află într-un stadiu avansat, fiind deja redactate și aflate în proces de ajustare pe partea de calendar. Ministrul Alexandru Rogobete a explicat că este posibil ca data intrării în vigoare să fie ușor decalată, însă documentele vor fi finalizate în cursul lunii viitoare.
„Normele de aplicare a ordonanței privind concediile medicale sunt gata deja, acum le nuanțăm. Poate nu va fi 1 februarie și va fi 10 februarie, dar vor fi gata luna viitoare. Normele sunt simple pentru că nu discutăm aici de acte normative grele. E un ordin de ministru comun între Ministerul Sănătății și președintele CNAS.”
Potrivit ministrului, scopul principal al acestor norme este protejarea pacienților care se confruntă cu probleme reale de sănătate și care pot fi afectați de abuzurile din sistem. Alexandru Rogobete a subliniat că măsurile vizează reducerea impactului negativ asupra celor care au nevoie legitimă de concedii medicale, în contextul în care există situații în care acestea sunt folosite necorespunzător.
„Prin aceste norme, încercăm să diminuăm daunele pentru oamenii care chiar au o problemă și nu au nicio vină, pentru că alții, în loc să apeleze la zilele de concediu de odihnă, apelează la aceste lucruri care sunt, pe lângă altele, nu doar imorale, ci și ilegale.”
„Concediile medicale fictive”, un fenomen scăpat de sub control
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că fenomenul concediilor medicale fictive a devenit extrem de vizibil în vara anului 2025, atingând un nivel care a ridicat semne serioase de întrebare asupra funcționării sistemului. Analizele realizate la nivel guvernamental au scos la iveală un tipar clar, cu creșteri bruște ale numărului de concedii spre finalul săptămânii și scăderi la fel de rapide la începutul celei următoare, un comportament statistic greu de justificat medical.
Potrivit ministrului, aceste vârfuri nu apăreau întâmplător, ci erau strâns legate de perioadele dinaintea sărbătorilor legale sau de momentele în care se puteau crea așa-numitele „punți” între zilele libere. Privite în ansamblu, datele indicau existența a câtorva milioane de zile de concediu medical anual care nu respectau o evoluție firească și ieșeau din orice logică statistică, ceea ce a alimentat suspiciunea unui fenomen sistemic de abuz.
În urma măsurilor adoptate, Ministerul Sănătății a constatat însă primele semne de corecție. O evaluare realizată la finalul anului 2025 a arătat că numărul concediilor medicale suspecte a început să scadă, chiar dacă problema nu a fost încă eliminată complet. Impactul financiar a fost semnificativ, economiile pentru sistemul de sănătate ajungând la aproximativ 120 de milioane de lei lunar, ceea ce se traduce printr-un total de circa 1,5 miliarde de lei economisiți într-un an.
Unde au ajuns banii economisiți
Fondurile economisite au fost redirecționate către zone considerate critice pentru sistemul sanitar, cu accent pe accesul pacienților la tratamente moderne și pe prevenție. În a doua parte a anului 2025, autoritățile au reușit să extindă semnificativ lista medicamentelor compensate, introducând zeci de molecule noi, multe dintre ele destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare, terapii care așteptau de ani buni să fie disponibile prin sistemul public.
În paralel, Ministerul Sănătății a accelerat investițiile în ambulatoriile de specialitate și a pus accent pe depistarea precoce a bolilor grave. Au fost lansate noi programe de screening pentru principalele tipuri de cancer, iar aria de testare a fost extinsă și în zona neonatală, unde numărul afecțiunilor monitorizate a crescut semnificativ. Aceste măsuri au fost gândite pentru a reduce presiunea pe spitale și pentru a crește șansele de tratament eficient prin diagnostic timpuriu.
Un alt efect important al reformelor a fost stabilizarea financiară a sistemului. Pentru prima dată în ultimul deceniu, autoritățile din sănătate au reușit să înceapă noul an fără datorii restante către farmacii și furnizorii implicați în programele naționale. Această schimbare a fost privită ca un semnal de normalizare, după ani în care întârzierile la plată au afectat funcționarea sistemului și relația cu partenerii din domeniu.
În acest context, ministrul Alexandru Rogobete a arătat că măsura neplății primei zile de concediu medical nu este una rigidă și ar putea fi suspendată dacă abuzurile se reduc semnificativ. Evaluarea este gândită pe termen mediu, iar autoritățile iau în calcul renunțarea la această decizie în cazul în care datele vor arăta că fenomenul concediilor medicale fictive a scăzut la un nivel considerat suportabil pentru bugetul statului.
