Sursa foto: Ministerul Sănătății
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ministerul Sănătății a evaluat stadiul proiectelor finanțate prin PNRR și a constatat depășiri financiare semnificative la șase spitale și două centre de pregătire continuă. Valoarea totală a acestor costuri suplimentare este estimată la aproximativ 1,2 miliarde de lei.
Ministerul Sănătăţii, clarificări cu privire la întârzierile de plată
Problemele includ întârzieri la plată, iar constructorul de la Institutul Marius Nasta a retras temporar personalul din cauza acestor deficiențe. Lista proiectelor afectate, transmisă de Ministerul Sănătății, include:
- Spitalul Județean de Urgență Bistrița
- Centrul de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie – Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj
- Centrul Chirurgical Cardiovascular – Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș
- Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi – Institutul Marius Nasta, București
- Departament Sănătatea Mamei și Copilului – Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța
- Spitalul Agrippa Ionescu Balotești
- Construcția și dotarea Centrului de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate – UMF Carol Davila, București
- Centrul de instruire pentru dezvoltarea competențelor personalului medical – UMF „George Emil Palade”, Târgu Mureș
Lansarea unui pachet de reformă major
Ministrul interimar al Sănătății,Cseke Attila, a anunțat joi lansarea unui pachet de reformă destinat reorganizării și finanțării spitalelor din România. Oficialul a subliniat că aceste măsuri reprezintă una dintre cele mai importante schimbări din sistemul sanitar din ultimii ani, cu obiectivul central de a orienta resursele către pacient și către actul medical propriu-zis.
Noua legislație se bazează pe trei ordine de ministru, care vor influența modul de funcționare a spitalelor prin:
- schimbarea modului de finanțare a spitalelor;
- flexibilizarea organizării structurilor spitalicești;
- repartizarea paturilor la nivel județean în funcție de nevoile reale ale populației și de activitatea medicală efectivă.
Schimbări în finanțarea spitalelor
Cea mai semnificativă modificare privește modul de finanțare: spitalele vor fi susținute financiar în funcție de serviciile medicale efectiv prestate și de numărul pacienților tratați, fără a mai conta numărul de paturi. Ministrul a explicat că noul model elimină penalizarea unităților performante și sprijină actul medical de calitate.
„Trecem de la un model rigid, centrat pe paturi, la unul eficient, orientat pe servicii și pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a subliniat Cseke Attila.
De asemenea, va fi eliminat mecanismul prin care spitalele care depășeau serviciile contractate erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate intensivă și cazuri complexe. Impactul reformei pentru pacienți și personal medical Pentru pacienți, schimbările vor asigura:
Ministerul Sănătății. Sursa foto: Facebook
- acces mai bun la servicii medicale;
- spitale stimulate să trateze mai mult și mai eficient;
- o organizare mai apropiată de nevoile reale ale comunităților.
Pentru medici și personalul medical, măsurile vor aduce:
- recunoașterea muncii și a performanței;
- susținerea spitalelor care tratează cazuri complexe;
- mai multă flexibilitate în organizarea secțiilor și compartimentelor;
Ministerul va adopta alte două ordine pentru flexibilizarea structurilor spitalicești, permițând înființarea secțiilor cu minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent, și repartizarea echilibrată a paturilor la nivel județean.
Ministerul Sănătății, despre creșteri estimate ale finanțării
Potrivit datelor CNAS, aplicarea noii metodologii va genera:
- 98,19% dintre spitale beneficiază de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025;
- spitalele de categoria IM înregistrează cele mai mari creșteri, cu o medie de +15,06%;
- spitalele din categoriile II și III au creșteri medii de aproximativ 10,7%;
- spitalele din categoriile IV și V înregistrează creșteri moderate.
„Ministrul interimar al Sănătății subliniază că aceste măsuri nu afectează calitatea serviciilor medicale și nu reduc accesul pacienților la îngrijire, ci creează premisele unui sistem medical mai eficient, mai flexibil și mai apropiat de nevoile reale ale populației”, se arată în comunicatul de pe site-ul oficial al ministerului.
