Trecere României la moneda euro. Calculele lui Bolojan

Aderarea României la zona euro nu este, în acest moment, o prioritate aflată pe agenda imediată a Guvernului, însă ar putea deveni una dintre temele majore ale dezbaterii politice în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.

Declarația a fost făcută miercuri, la Berlin, de premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei discuții privind parcursul economic al României și obiectivele pe termen mediu.

Șeful Executivului a subliniat că principalul obstacol în calea adoptării monedei euro rămâne nivelul ridicat al deficitului bugetar, care plasează România în afara criteriilor necesare pentru aderare.

Deficitul bugetar, principalul blocaj în drumul spre euro

Premierul a explicat că, spre deosebire de alte state din regiune, România nu îndeplinește în prezent condițiile fiscale cerute pentru intrarea în zona euro. El a oferit exemplul Bulgariei, care se află într-o situație mai avansată din acest punct de vedere.

Șeful ARR prins cu mită în cutii de pantofi vrea în libertate. Decizia, aşteptată la Curtea de Apel Cluj

Atac armat într-un liceu din Turcia. Un fost elev a rănit cel puțin 16 persoane înainte să se sinucidă

„În ceea ce priveşte aderarea României la zona euro, Bulgaria îndeplineşte condiţiile legate de componenta de deficit. Aşa cum ştiţi, România a avut în aceşti ani nişte deficite foarte mari şi, până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu este pe agendă”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, România se află într-un proces de corecție fiscală, însă acesta necesită timp și măsuri susținute pentru a fi credibil în fața partenerilor europeni.

Țintele de deficit asumate de Guvern

Ilie Bolojan a precizat că Executivul și-a stabilit pentru anul în curs o țintă de deficit bugetar situată între 6,2% și 6,3% din PIB. Obiectivul pe termen mediu este reducerea treptată a acestui indicator până la pragul de 3%, considerat criteriu esențial pentru aderarea la zona euro.

„Suntem într-o situaţie în care ne reducem deficitele. Ţinta pe anul acesta este de aproximativ 6,2-6,3% şi ne-am angajat să reducem acest deficit în zona de 3%, până în 2030”, a explicat premierul.

Această traiectorie fiscală este una asumată în relația cu instituțiile europene și reprezintă o condiție-cheie pentru stabilitatea macroeconomică a României, indiferent de calendarul adoptării monedei euro.

Euro. Sursa foto: Freepik

Aderarea la euro, posibil subiect de consens politic în 2028

Șeful Guvernului a indicat că tema adoptării monedei euro ar putea căpăta relevanță politică majoră în apropierea alegerilor parlamentare din 2028. În opinia sa, acest subiect ar putea genera un consens larg între principalele forțe politice, similar cu momentele istorice ale aderării României la Uniunea Europeană și NATO.

„Consider că această temă legată de aderarea României la zona euro este o temă care ar putea fi una de bază, în România, la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă pe un acord, așa cum s-a căzut în anii anteriori, atunci când am aderat la Uniunea Europeană sau la NATO”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a sugerat astfel că adoptarea euro nu poate fi un demers izolat al unui singur guvern, ci presupune o asumare politică largă și stabilitate pe termen lung.

Mesajul premierului vine într-un moment în care Europa de Est se reorientează către zona Euro

Declarațiile premierului vin într-un context regional în care unele state din Europa Centrală și de Est avansează mai rapid spre zona euro. Bulgaria este frecvent menționată ca exemplu, având un deficit bugetar mai redus și pași concreți făcuți în direcția integrării monetare.

Pentru România, diferența este dată de anii de deficite ridicate, de presiunea pe cheltuielile bugetare și de nevoia unor reforme structurale consistente, în special în zona administrației publice și a colectării fiscale.