Social
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice recuperate din Olanda vor fi expuse la MNIR între 22 aprilie și 3 mai
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Muzeul Național de Istorie a României a anunțat că două brățări dacice și Coiful de la Coțofenești, recuperate după furtul din Țările de Jos, vor fi expuse publicului în perioada 22 aprilie – 3 mai în intervalul de vizitare de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice recuperate din Olanda, expuse la MNIR
Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents, din Assen, au fost recuperate la 1 aprilie.
Acestea vor putea fi admirate de public în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, pe durata programului obișnuit de vizitare.
Coiful de la Coțofenești este un artefact geto-dac care datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. și a fost descoperit în anul 1928, în satul Poiana Coțofenești, județul Prahova, de un elev al școlii primare din localitate. Potrivit datelor istorice, obiectul ar fi aparținut, cel mai probabil, unui rege geto-dac.
Muzeul Național de Istorie a României. Sursă foto: Facebook
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice au fost furate în 2025
În 25 ianuarie 2025, o explozie puternică a avut loc în centrul orașului Assen. Inițial, poliția a anunțat că la muzeu ar fi fost o tentativă de detonare a unui bancomat.
În acea perioadă, muzeul găzduia ultimul weekend al expoziției „Dacia - Kingdom of Gold and Silver”, care prezenta artefacte din civilizația dacică, un popor care a trăit pe teritoriul actualei Românii începând cu anul 2000 î.Hr.
Piesa centrală a expoziției era Coiful de aur de la Coțofenești, realizat din aur aproape pur. În muzeu erau expuse și mai multe brățări dacice din aur, alături de sute de alte obiecte de patrimoniu.
Folosind explozibili, mai mulți indivizi au forțat o ieșire de urgență a muzeului, au pătruns în interior și au spart cu ciocanele vitrinele în care se aflau cele mai valoroase exponate, inclusiv coiful și trei brățări.
Cum au acționat hoții din Olanda
Chiar în ziua jafului au fost făcute publice imagini în care apar trei persoane detonând un exploziv. Ulterior, poliția a primit peste o sută de informații. Trei suspecți au fost arestați în Heerhugowaard, iar un al patrulea, surprins în imagini într-un magazin de bricolaj din Assen, nu a fost găsit.
Principalii suspecți, Douglas W. și Bernhard Z., au fost prezentați la televiziunea națională, iar fotografiile lor au fost difuzate. În dosar apare și un al treilea nume, Jan B., bărbatul surprins în imaginile din magazin. Potrivit Parchetului olandez, există numeroase dovezi împotriva suspecților Douglas W., Bernhard Z. și Jan B. Doi dintre cei trei suspecți au încheiat o înțelegere cu Parchetul și au declarat că doresc să își asume responsabilitatea. Al treilea suspect neagă implicarea și contestă probele și ancheta. Verdictul în acest caz este așteptat în 5 iunie.
În România, directorul Muzeului Național de Istorie din București, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis la acea vreme, în contextul criticilor privind împrumutul obiectelor către muzeul din Olanda, despre care s-a spus că nu avea măsuri de securitate adecvate. De asemenea, premierul de la acel moment, Marcel Ciolacu, a solicitat autorităților din Țările de Jos „despăgubiri fără precedent” după furtul pieselor de patrimoniu.
