Social
Cum arată Coiful de la Coțofenești după restaurare. Planul autorităților pentru comoara dacică
Coiful din Cotofenesti. Sursa foto: INQUAM
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Restaurarea Coifului de la Coțofenești se apropie de final, iar autoritățile pregătesc revenirea artefactului în circuitul expozițional. Piesa de patrimoniu, recuperată în aprilie 2026 după furtul dintr-un muzeu din Olanda, a fost prezentată luni la Muzeul Național de Istorie a României, unde au fost oferite informații despre intervențiile efectuate și stadiul lucrărilor. Coiful ar putea fi expus din nou pe 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale.
Ce se întâmplă cu Coiful de la Coțofenești după recuperarea din Olanda
Artefactul, vechi de aproximativ 2.400 de ani, a trecut printr-un proces complex de expertizare și restaurare, după ce a suferit deformări în timpul furtului din Muzeul Drents din Assen, în ianuarie 2025.
„Este important să recunoaștem oamenii din spate, oamenii care muncesc și fără de care acest domeniu extrem de fragil nu ar putea să supraviețuiască”, a declarat ministra Culturii, Ioana Ciocan.
Coiful din Cotofenesti. Sursa foto: INQUAM
Coiful de la Coțofenești ar putea fi expus din nou pe 15 ianuarie 2027
Obiectivul autorităților este ca piesa să revină în fața publicului de Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2027. Anunțul a fost făcut anterior de ministra Culturii, care a vorbit despre stadiul intervențiilor și despre echipa implicată în restaurare.
Lucrările sunt realizate de Alexandru Dozsa, specialist al Muzeului Național de Istorie a României. Acesta a participat și la primele examinări efectuate în Olanda, după recuperarea artefactului.
Coiful din Cotofenesti. Sursa foto: INQUAM
Potrivit Ioanei Ciocan, aproximativ zece specialiști români și olandezi au contribuit la diferitele etape de evaluare și restaurare.
„Cornel Ilie, directorul de la Muzeul Național de Istorie a României, m-a asigurat că de Ziua Culturii, pe 15 ianuarie, vom putea vedea cu toții coiful și sper să vedem și o coadă la el”, declara recent Ioana Ciocan.
Coiful din Cotofenesti. Sursa foto: INQUAM
Ce au descoperit specialiștii după recuperarea coifului
Înainte de începerea restaurării, artefactul a fost supus unor investigații amănunțite, realizate în colaborare cu specialiști din Olanda și cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”
Coiful din Cotofenesti. Sursa foto: INQUAM
.
Potrivit documentației publicate de Muzeul Național de Istorie a României, examinările au inclus microscopie optică și electronică, scanare tridimensională și analize fizico-chimice. Aceste proceduri au urmărit identificarea deteriorărilor și evaluarea rezistenței metalului.
Specialiștii au constatat că desprinderile apărute în urma furtului s-au produs în zone care fuseseră restaurate anterior. Cele mai importante deteriorări au fost identificate în locurile unde existau îmbinări realizate în timpul unei intervenții din 2021.
Investigațiile nu au evidențiat fisuri profunde noi care să pună în pericol integritatea structurală a piesei.
Analizele au confirmat și compoziția metalului: coiful este realizat din electrum natural, un aliaj format în principal din aur și argint, la care se adaugă cantități reduse de cupru.
Comparația cu rezultatele unor examinări efectuate înainte de furt nu a indicat existența unor diferențe care să sugereze înlocuirea artefactului.
Cum a fost restaurată comoara dacică
Intervențiile asupra coifului au fost organizate în trei etape principale, potrivit strategiei oficiale de restaurare.
Prima a presupus îndepărtarea controlată a unor materiale folosite la restaurările anterioare, inclusiv a reziduurilor de rășină epoxidică.
A doua etapă a vizat corectarea treptată a deformărilor produse în timpul furtului. Pentru această operațiune, specialiștii au utilizat suporturi realizate special pentru piesă și dispozitive cu reglaj micrometric, care permit controlarea cu precizie a presiunii exercitate asupra metalului.
Ultima etapă urmărește consolidarea structurii, inclusiv în zonele deteriorate din apropierea protecției pentru ceafă și a urechii stângi. Totodată, este prevăzută reatașarea obrăzarului drept.
Lucrările sunt concepute astfel încât să păstreze materialul original, patina istorică și urmele tehnicilor de prelucrare folosite în Antichitate.
România încearcă să recupereze și ultima brățară dacică dispărută
La prezentarea de luni, vicepremierul Marian Neacșu a vorbit despre demersurile pentru recuperarea ultimei brățări dacice care lipsește din lotul furat în Olanda.
„Faptul că acum se află din nou aici, a meritat tot efortul. Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru. Sunt convins că, prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom preda românilor și ultima dintre cele patru brățări”, a declarat vicepremierul.
Lotul sustras de la Muzeul Drents era format din patru obiecte: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Până în prezent, au fost recuperate coiful și două dintre brățări, în timp ce a treia brățară nu a fost găsită.
Cele două brățări recuperate au fost deja reintroduse în circuitul expozițional al Muzeului Național de Istorie a României.
Cum a fost furat Coiful de la Coțofenești dintr-un muzeu din Olanda
Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, de la Muzeul Drents din Assen. Obiectele erau expuse în expoziția „Dacia – Rijk van goud en zilver”, dedicată patrimoniului antic din România.
Pentru a pătrunde în muzeu, hoții au folosit un dispozitiv exploziv improvizat, după care au spart vitrinele în care se aflau piesele.
Furtul a declanșat o amplă anchetă în Olanda și a avut consecințe importante pentru patrimoniul cultural românesc, toate cele patru obiecte fiind clasate în categoria Tezaur.
La 2 aprilie 2026, autoritățile olandeze au anunțat recuperarea coifului și a două brățări. Descoperirea a avut loc în urma anchetei penale și a cooperării dintre anchetatori și unii dintre suspecți.
Artefactele au fost repatriate pe 21 aprilie 2026 și prezentate ulterior la București.
În septembrie 2025, România primise aproximativ 5,7 milioane de euro drept despăgubiri de asigurare pentru cele patru bunuri culturale furate.
Coiful de la Coțofenești, o piesă veche de peste două milenii
Coiful datează din a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea înainte de Hristos. A fost descoperit înainte de 1927, în localitatea Poiana Coțofenești, județul Prahova.
Artefactul cântărește aproximativ 726 de grame, cu tot cu adaosurile moderne de restaurare, și are o înălțime de 25,5 centimetri.
Piesa se remarcă prin decorațiunile elaborate, printre care se numără perechea de ochi proeminenți de pe partea frontală și reprezentările unor animale fantastice.
Considerat un obiect de prestigiu asociat elitei societății traco-getice, coiful este una dintre cele mai importante mărturii ale prelucrării aurului în spațiul nord-dunărean din Antichitate.
Recomandările noastre
