Fosila muzeul geologic national Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O fosilă de coral veche de 420 de milioane de ani, descoperită în Munții Bucegi, poate fi văzută începând de miercuri, 4 noiembrie, la Muzeul Geologic Național din București. Exponatul, primul de acest fel descoperit pe teritoriul României, face parte din expoziția „World Unseen – lumea nevăzută de sub ape”, organizată împreună cu Canon România. Vizitatorii pot descoperi și o tehnologie care permite studierea reproducerii coralilor fără distrugerea acestora.
Fosila este prezentată publicului în cadrul expoziției „World Unseen – lumea nevăzută de sub ape”, care poate fi vizitată până la 30 ianuarie 2027.
Fosila din Munții Bucegi arată că teritoriul României era acoperit de ape
Descoperirea oferă informații despre condițiile geografice existente în urmă cu sute de milioane de ani, când zona în care se află astăzi Munții Bucegi făcea parte dintr-un mediu marin. Ramona Bălășcuță, directorul Muzeului Geologic Național, a explicat importanța exponatului pentru cercetarea trecutului geologic al României.
„Prima fosilă în coral descoperită pe teritoriul României, în Munţii Bucegi, poartă numărul 1 din colecţia de Paleontologie şi este un exponat spectaculos care dovedeşte că din Munţii Bucegi trecutul nostru arăta altfel", a spus Ramona Bălăşcuţă, directorul Muzeului Geologic Naţional.
Reprezentanții instituției au arătat că fosila constituie o dovadă a faptului că teritoriul actual al României avea o configurație geografică diferită și era acoperit de ape. Coralul avea un schelet format din carbonat de calciu, care a trecut prin procese geologice de compactare și cimentare după moartea organismului.
„Acest tip de coral are la bază un schelet calcaros. La bază este un carbonat de calciu. După ce moare, prin tasare, cimentare, suprapunere, formează noile roci sedimentare", a explicat Ramona Bălăşcuţă cum s-a format acest coral.
Exponatul a fost păstrat în colecțiile muzeului mai bine de un secol
Fosila se află în patrimoniul instituției încă din perioada 1908–1910, când au fost puse bazele Institutului Geologic din România. Pentru actuala expoziție, piesa a fost adusă special din depozit. Muzeul Geologic Național deține 74.744 de eșantioane, însă numai o parte dintre acestea sunt prezentate permanent vizitatorilor. Celelalte sunt păstrate în colecții destinate cercetării științifice.
„Avem o mică parte expuse, restul sunt în colecţii underground, unde publicul nu are acces, ci numai cercetătorii. La prima vedere o fosilă poate nu ne spune estetic prea mult, însă cercetătorii sunt exaltaţi", a precizat managerul, care speră ca această expoziţie să fie vizitată de cât mai multe persoane, de cât mai mulţi tineri.
Cercetătoarea Monica Macovei a explicat că fosila aparține speciei dispărute Favosites niagarensis. Studierea acesteia permite reconstituirea unor caracteristici ale mediului marin din perioada respectivă.
„Există foarte multe animale care au dispărut şi despre care nu mai ştim nimic, cum e cazul coralilor. Ceea ce vedem noi astăzi expus aici este doar căsuţa în care locuia. Această specie, Favosites niagarensis, a dispărut. Această fosilă ne spune cât de caldă era apa, cât de oxigenată era. În fapt ne spune că exista apă marină acolo unde astăzi avem munţi", a explicat cercetătoarea Monica Macovei.
Ovule de coral. Sursă foto: Facebook
Premieră în cercetarea coralilor. O ecografie permite monitorizarea reproducerii
Expoziția prezintă și rezultatele unui proiect de cercetare în care oamenii de știință au utilizat o tehnologie medicală pentru a observa reproducerea coralilor fără să îi distrugă.
Dr. Jamie Craggs, de la Coral Spawning International, a folosit ecograful APLIO i700 pentru a urmări evoluția ovulelor fecundate în interiorul unui coral dur. Anterior, verificarea succesului reproducerii artificiale presupunea disecarea unui exemplar, procedură care provoca moartea acestuia.
Iulia Becheanu, reprezentanta Canon România, a explicat la vernisaj cum funcționează noua metodă.
„Este prima oară în cercetările de genul acesta când se reuşeşte monitorizarea coralului şi verificarea succesului procesului de reproducere artificială fără ca acel coral să fie compromis. Acest lucru se desfăşoară în mediul acvatic, ecograful fiind folosit sub apă", a declarat la vernisaj Iulia Becheanu de la Canon România.
Proiectul a început în urmă cu doi ani și a dus la obținerea a peste 800.000 de embrioni. Dintre coralii rezultați, 65.000 au fost deja replantați în mediul natural.
Cercetătorii folosesc tehnologia ecografiilor medicale pentru protejarea recifelor
Metoda de monitorizare se bazează pe tehnologia utilizată în medicina umană pentru realizarea ecografiilor, adaptată pentru examinarea coralilor în mediul acvatic. Petronius Secăreanu, directorul Canon România, a explicat că această tehnologie permite cercetătorilor să observe procesele reproductive ale coralilor.
„Tehnologia imagistică folosită pentru a vedea în interiorul recifelor de corali este de fapt o tehnologie imagistică folosită pentru ecografii medicale. Aceeaşi tehnologie a fost perfecţionată şi adaptată pentru a studia recifele de corali şi a vedea momentele în care acestea se reproduc", a declarat Petronius Secăreanu, directorul Canon România, care a adăugat că acest proiect „este un moment extraordinar în care atât oamenii de ştiinţă, cât şi publicul să înţeleagă cum să protejeze natura".
Proiectul urmărește reproducerea coralilor în condiții controlate și reintroducerea acestora în habitatele naturale, pentru refacerea recifelor afectate.
Avertisment privind dispariția coralilor în următoarele decenii
La deschiderea expoziției, reprezentanții Canon România au atras atenția asupra degradării recifelor de corali și asupra necesității continuării proiectelor de restaurare.
„Expoziţia ilustrează această misiune şi vine să ne arate lucruri pe care altfel nu le-am fi putut surprinde. Folosind tehnologia, cercetătorii au reuşit să reproducă condiţii perfecte de înmulţire a coralilor, astfel încât acestora să le permită reconstruirea recifelor care conform majorităţii organizaţiilor de protecţie a mediului se află într-un ritm avansat de dispariţie, ei evaluând că în aproximativ 50 de ani nu vom mai putea să ne bucurăm de experienţele subacvatice şi de coralii în viaţă", a subliniat Iulia Becheanu.
Aceasta a vorbit și despre schimbările observate în mediul marin, inclusiv în Marea Roșie, unde degradarea coralilor a devenit vizibilă.
„Degradarea coralilor nu este o poveste care să atragă click-uri pe internet şi să facă audienţă la televizor. Ea este o realitate. Coralii care înainte erau foarte viu coloraţi acum sunt albi şi distruşi. Eu zic că 50 de ani este o estimare optimistă pentru dispariţia acestora sau restrângerea suprafeţelor, aşa cum estimează cercetătorii. La modul în care arată Marea Roşie, de exemplu, cred că undeva într-un univers de 20 de ani, dacă oamenii de ştiinţă nu intervin în mod consecvent şi dacă noi, companiile private, nu sprijinim aceste demersuri, lucrurile nu vor arăta bine", a adăugat Becheanu.
Ce pot vedea vizitatorii la Muzeul Geologic Național
Expoziția „World Unseen – lumea nevăzută de sub ape” reunește 13 fotografii care prezintă coralii în detalii dificil de observat cu ochiul liber.
Imaginile surprind structurile, formele și culorile acestora, etapele reproducerii și caracteristicile recifelor.
Vizitatorii au la dispoziție și experiențe de realitate virtuală (VR), prin care pot explora mediul subacvatic. În plus, fotografiile lenticulare creează efecte de profunzime și mișcare în funcție de unghiul din care sunt privite.
Expoziția de la Muzeul Geologic Național din București este deschisă publicului până pe 30 ianuarie 2027.
Recomandările noastre
