Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), „principalul nostru proiect de țară” potrivit premierului Marcel Ciolacu, ar putea veni cu costuri însemnate și consecințe pe termen lung pentru România: pierderea independenței exploatării de gaze naturale din platforma continentală a Mării Negre.

Oprirea concesionării perimetrelor de exploatare de gaze naturale

"Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, un proiect pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament. În mentalul societății au rămas fixate obiective precum aderarea la Uniunea Europeană, NATO sau Schengen.

Dar este datoria noastră să le spunem oamenilor că aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă", a declarat Marcel Ciolacu în contextul lansării Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Lansarea a avut loc la Palatul Victoria, în prezența secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.

În condițiile în care după 2030 gazele naturale ar urma să devină „noul cărbune”, României i se recomandă, din rațiuni de combatere a schimbărilor climatice, să nu mai scoată gaze și din alte perimetre decât cele pe care le exploatează acum. Acest lucru înseamnă inclusiv oprirea concesionării de noi perimetre de explorare și exploatare de zăcăminte de gaze naturale.

Producția de gaze ar urma să fie peste necesarul României

Premierul Ciolacu dă de înțeles că recomandările respective vor fi respectate pentru ca România să poată adera la OECD. „Vrem dezvoltarea infrastructurii, creșterea productivității și competitivității, locuri de muncă, sisteme de sănătate și educație performante, precum și promovarea energiei verzi. Și mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din Studiul Economic. De aceea, vom trata cu maximă seriozitate toate aceste recomandări,” explica premierul român.

Documentul OECD subliniază că producția de gaze ar urma să fie peste necesarul intern al României, în contextul în care va intra rapid în exploatare perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Totuși, reprezentanții OECD recunosc faptul că mai multe țări UE își doresc reducerea dependenței de importuri și creșterea securității energetice, fapt care ar putea să se întâmple tocmai prin exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

"Se așteaptă ca gazul din perimetrul Neptun Deep să intre pe piață în 2026 și să majoreze producția de gaze a României mult peste necesarul său intern. În consecință, România se va poziționa ca o alternativă la Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a regiunii", se arată în documentul menționat.

Reducerea voluntară a producției de gaze naturale

Dar, privind prin perspectiva obiectivelor de combatere a schimbările climatice, considerate prioritare de OECD, organizația recomandă Guvernului României reducerea voluntară a producției de gaze naturale pe modelul adoptat de țări precum Danemarca, Franța și Irlanda.

"În perspectivă, proiectele noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale merg împotriva obiectivelor de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică faptul că cererea globală de gaze, ca și cea de țiței și cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambițiile climatice globale. Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea majora riscurile comerciale ale proiectelor noi.

România nu a mai concesionat perimetre noi de gaze naturale de peste un deceniu, însă Guvernul ar trebui să ia în considerare schimbările climatice și alți factori de mediu la luarea deciziilor de licențiere pentru proiecte viitoare de explorare de țiței și gaze" potrivit OECD, Studiului Economic 2024 pentru România. Experții OECD dau ca exemplu interzicerea explorărilor noi de hidrocarburi implementată de Danemarca, Franța și Irlanda. "Astfel de interdicții pot semnala un angajament în direcția renunțării la combustibilii fosili și asumării de obiective de luptă împotriva schimbărilor climatice,” arată studiul OECD.

Cererea de gaze naturale a României se va dubla

Și asta în timp ce țări riverane Mării Negre anunță începerea exploatării de noi zăcăminte. Turcia, de exemplu, demarează deja exploatarea unui nou zăcământ descoperit în Marea Neagră și anunță că a mai identificat un zăcământ nou în apele sale teritoriale. Nu mai vorbim de Ucraina sau Rusia, care și ele doresc să exploateze gazele naturale din Marea Neagră, dar care vor mai amâna o astfel de activitate în condițiile războiului dintre ele.

Totuși, Directorul general al operatorului național de transport Transgaz, Ion Sterian, consideră că cererea de gaze a României se va dubla în următorii ani și că nici gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente pentru a acoperi consumul intern în orizontul 2027-2028, deși producția estimată începând cu anu 2027 (momentul intrării în exploatare a Neptun Deep) va fi de aproximativ 30 de ori mai mare decât cererea anuală, care acoperă 4,3 milioane de gospodării. De menționat că în 2022, din cele zece zăcăminte onshore și offshore exploatate de România au fost extrase aproximativ 9,2 miliarde de metri cubi de gaze.