Vaccinare. Sursă foto: Unsplash
Din cuprinsul articolului
Moartea Flaviei Groșan, medicul care a devenit simbolul anti-sistem al pandemiei și una dintre cele mai vizibile voci antivacciniste din România, a redeschis o discuție pe care sistemul medical a evitat-o prea mult timp: ce se întâmplă atunci când medici cu notorietate publică abandonează consensul științific și adoptă discursuri profund îndoielnice despre vaccinuri și tratamente?
În 2021, Groșan devenise, în plină pandemie, o figură idolatrizată în grupurile anti-măști și anti-vaccin, după ce promova tratamente proprii pentru COVID și nega utilitatea măsurilor de sănătate publică. Mii de oameni o considerau „erou”, iar reacția lor isterică în fața unui presupus „linșaj” din partea autorităților arăta cât de vulnerabilă era opinia publică la vocile care promiteau soluții „alternative”.
Dispariția ei a scos la suprafață nu doar teorii conspiraționiste — inevitabile în jurul unei persoane care a alimentat asemenea narațiuni — ci și o realitate incomodă: România are un fenomen unic în regiune, acela al medicilor antivacciniști cu audiențe uriașe, care ajung să influențeze mai mult decât campanii publice oficiale.
Cazul Groșan nu a fost singular. A fost doar primul semnal major că între halat și expertiză poate apărea o ruptură gravă.
Medici contra curentului. Cum s-a construit, la vedere, discursul anti-vaccin al unei minorități din sistemul medical
În primele faze ale pandemiei, România s-a trezit prinsă între două realități care coexistau, dar nu se întâlneau: spitale copleșite de pacienți cu forme grave de COVID și, în același timp, apariția unui grup restrâns de medici care semănau îndoială față de vaccinurile abia lansate. Deși erau minoritari în profesie, acești contestatari au avut un avantaj decisiv: vizibilitatea. Cu apariții constante în talk-show-uri și pagini de Facebook urmărite de zeci sau sute de mii de oameni, mesajele lor au circulat mai rapid și mai agresiv decât cele ale autorităților sau ale specialiștilor care lucrau zi de zi în secțiile COVID. Astfel, o mână de voci a ajuns să influențeze percepția publicului mai mult decât campaniile oficiale bazate pe date clinice.
Particular este faptul că cei mai vocali critici ai vaccinării nu proveneau, în general, din specialitățile direct implicate în tratarea pacienților cu COVID. Chirurgi esteticieni, oftalmologi, gastroenterologi sau pediatri au intrat în dezbaterea publică prezentându-se drept „voci independente” care sfidează „narațiunea oficială”. Această poziționare le-a amplificat aura de autenticitate pentru o parte din public și a creat impresia existenței a două tabere medicale de forțe egale. În realitate, contrastul era artificial: pe de o parte, consensul științific construit pe studii și practică medicală; pe de altă parte, un nucleu de medici cu notorietate care au reușit să genereze o breșă de neîncredere într-un moment de vulnerabilitate colectivă.
De la feed-ul de Facebook la „apostoli antivaccin”. Cum arată profilul acestor medici
Când analizăm fenomenul antivaccin din România, nu numărul medicilor implicați face diferența, ci intensitatea cu care mesajele lor se propagă în mediul online. O afirmație transmisă de un medic cu notorietate poate să prindă tracțiune în câteva ore, să fie redistribuită în mii de grupuri și să ajungă la un public pe care instituțiile statului nu îl ating nici prin campanii dedicate. Această dinamică transformă o minoritate profesională într-o forță de impact care, pentru mulți utilizatori, pare mai puternică decât consensul experților în epidemiologie sau sănătate publică.
Un exemplu vizibil este medicul estetician Adina Alberts, cu sute de mii de urmăritori și o activitate intensă pe tema vaccinării: peste 150 de postări într-un singur an, redistribuite masiv, uneori cu un reach ce depășea un milion de utilizatori. Discursul său a oscilat între îndoieli privind siguranța vaccinurilor ARN mesager și promovarea unor produse chinezești sau rusești, prezentate ca fiind „mai sigure”. Această dublă direcție – delegitimarea vaccinurilor occidentale și susținerea unor alternative promovate de state cu propriile agende geopolitice – a alimentat percepția că există un conflict între „versiuni ale adevărului”, nu o dezbatere bazată pe date.
Postare Dr. Adina Alberts. Sursă foto: Captură
Un medic susținea că vaccinul nu oferă imunitate
În alt registru, medicul gastroenterolog Răzvan Constantinescu a devenit una dintre cele mai influente figuri ale acestui curent. Activ pe rețelele sociale și în emisiuni online, el a susținut constant teza că „vaccinurile anti-COVID nu sunt vaccinuri”, ci „terapii genice” care nu oferă imunitate. Interviuri virale – unele eliminate de pe YouTube pentru dezinformare – și sute de postări au contribuit la construirea unei comunități în care astfel de afirmații eronate sunt tratate ca dezvăluiri. Pentru utilizatorul obișnuit, mesajele veneau cu autoritatea halatului alb, nu cu avertismentul privind caracterul lor nevalidat științific.
Nici alte nume vizibile nu au rămas în afara acestui tip de discurs. Dr. Lucian Duță, fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a publicat mesaje în care explica de ce „nu și-ar vaccina copiii”, texte preluate rapid de site-uri de știri, amplificându-le impactul la milioane de oameni.
Oftalmologul Monica Pop a fost, la rândul ei, una dintre vocile puternice din pandemie: numeroase intervenții TV și online, unele cu peste un milion de vizualizări, au vehiculat scenarii alarmiste privind posibile efecte grave ale vaccinurilor. Deși toți cei menționați resping eticheta de „antivacciniști”, modul în care comunică rămâne același: cultivarea îndoielii prin întrebări dramatice și scenarii grave, fără a le contrabalansa cu datele reale privind riscurile și beneficiile.
Lucian Duță. Sursă foto: Arhiva EVZ
În 2025 antivaccinismul este ambalat sub forma unor conferințe cu aparență academică
În timp ce în perioada pandemiei discursul conspiraționist circula mai ales pe rețele sociale, bloguri și platforme video, toamna anului 2025 arată o schimbare de registru: asistăm la încercarea de a transforma aceste narațiuni într-un produs „instituțional”, ambalat sub forma unor conferințe cu aparență academică. Fenomenul marchează un pas important pentru promotorii teoriilor antivaccin, care încearcă să mute dezbaterea din zona informală în spații ce sugerează rigoare profesională. Această trecere de la online la scenă publică încearcă să ofere legitimitate unor teme demontate repetat de comunitatea medicală.
Un exemplu relevant a avut loc la Brașov, pe 6 septembrie 2025, unde un eveniment anunțat drept „COVID-19 și convergența bio-digitală” a fost prezentat ca o conferință medicală, dar a fost descris în presă ca un forum pentru teorii conspiraționiste despre vaccinuri, „morți subite” și „controlul maselor”. Sub eticheta unei dezbateri profesionale, participanții au readus în discuție afirmații fără suport științific, într-un cadru menit să transmită impresia unei expertize medicale solide. Titlul, afișul și stilul de promovare au sugerat un eveniment serios, deși conținutul a propagat teme întâlnite de ani buni în mediile conspiraționiste.
Lista vorbitorilor a contribuit la impresia de credibilitate: medici din spitale publice și clinici private au urcat pe scenă pentru a discuta despre „explozia de cancere post-vaccinare”, „copii care mor din cauza vaccinului COVID” sau existența unei „conspirații globale prin vaccinare”. Printre ei se află un medic primar radiolog din cadrul Spitalului Clinic Brașov, gastroenterologul Răzvan Constantinescu – cunoscut pentru pozițiile sale publice antivaccin –, medicul ginecolog Geanina Hagima, un dermatovenerolog din Onești, neurologul Tatiana Uruioc de la spitalul din Buhuși și psihologul Argentina Tudor. Prezența lor pe afiș a oferit un aer de profesionalism unei întâlniri construite, în realitate, în jurul unor afirmații infirmate de consensul științific internațional.
Evenimentul nu a fost acreditat de Colegiul Medicilor, iar conducerea spitalului din Buhuși a anunțat declanșarea unei anchete interne în cazul medicului neurolog Tatiana Uruioc, urmând să sesizeze și forurile profesionale. Totuși, pentru publicul care vede afișul – cu un titlu tehnic, o grafică inspirată din conferințele academice și o listă lungă de „specialiști” – întâlnirea poate părea o sursă legitimă de informații. Cazul de la Brașov ilustrează felul în care prestigiul profesional al unor cadre medicale este folosit pentru a conferi autoritate unor mesaje conspiraționiste, consolidând un tip de dezinformare care, deși ambalat diferit, rămâne în contradicție cu dovezile științifice.
