Doar candidații la alegerile prezidențiale și partidele care i-au susținut pot contesta rezultatul alegerilor la CCR. Augustin Zegrean explică procedura legală și limitele impuse de lege.

Potrivit legislației din România, doar candidații care au participat la alegerile prezidențiale și formațiunile politice care i-au susținut pot formula contestații privind desfășurarea și rezultatul alegerilor. Această prevedere este reglementată expres în articolul 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Contestațiile pot fi depuse în termen de cel mult trei zile de la data încheierii votului, iar acestea trebuie să conțină motive clare și probe care să susțină afirmațiile.

Ce spune fostul judecător CCR Augustin Zegrean

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat într-o declarație publicată de bursa.ro că cetățenii obișnuiți nu pot contesta alegerile la CCR.

„Trebuie să înțelegem că nimănui nu-i convine să piardă, dar legea e foarte clară. Doar candidații și partidele care i-au propus pot contesta alegerile. Curtea Constituțională nu poate analiza solicitări venite de la persoane fizice care nu au calitate procesuală”, a afirmat Zegrean.

Totodată, el a precizat că simpla nemulțumire față de rezultat nu este temei legal pentru o contestație admisibilă.

Ce pot face cetățenii nemulțumiți de rezultat

Cetățenii pot trimite puncte de vedere, opinii sau informații către Curtea Constituțională sub forma unor scrisori de tip amicus curiae (prieteni ai curții). Totuși, aceste intervenții nu au valoare juridică în procedura de contestare.

„Astfel de contribuții pot fi luate în considerare ca elemente de context, dar nu declanșează proceduri. CCR nu se poate autosesiza în privința anulării alegerilor”, a subliniat Zegrean.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca o contestație să fie admisă

Pentru ca o contestație privind alegerile prezidențiale să fie admisă de CCR, este necesar ca neregulile semnalate să fi influențat în mod semnificativ rezultatul alegerilor. Cu alte cuvinte, trebuie dovedit că ordinea finală a candidaților ar fi fost modificată ca urmare a presupuselor fraude sau nereguli.

„Dacă diferența de voturi este mare, iar neregulile invocate sunt minore sau neprobate, Curtea nu va dispune anularea alegerilor. Trebuie dovedit că au fost afectate esențial rezultatele finale”, a explicat Augustin Zegrean pentru bursa.ro.

Contestația lui George Simion va fi analizată de CCR

În contextul alegerilor prezidențiale din mai 2025, George Simion, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a depus o contestație privind desfășurarea turului al doilea al scrutinului. Conform hotnews.ro, Curtea Constituțională a programat analiza acestei contestații pentru joi, 22 mai, la ora 10:00.

În cazul în care contestația va fi respinsă, Curtea a anunțat că va organiza, în aceeași zi, o ședință solemnă la ora 12:00, pentru confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României.

Curtea Constituțională nu se poate autosesiza

Curtea Constituțională are atribuții strict delimitate de lege în ceea ce privește validarea alegerilor. Conform articolului 146 litera f) din Constituție, CCR confirmă rezultatul alegerilor și validează mandatul Președintelui ales, dar nu are competența de a interveni din proprie inițiativă, în lipsa unei contestații legale.

Potrivit stirileprotv.ro, CCR poate analiza doar sesizările transmise de persoane cu calitate procesuală, în condițiile și termenele prevăzute de lege.

Precedente: contestarea alegerilor în anii anteriori

În trecut, au existat tentative de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale, dar nicio contestație nu a dus la anularea unui scrutin. În 2009 și în 2014, au fost formulate solicitări pentru renumărarea voturilor sau verificarea unor suspiciuni de fraudă, însă Curtea a constatat că diferențele nu afectau rezultatul final.

Aceste precedente confirmă faptul că pentru admiterea unei contestații este necesar un volum substanțial de probe concrete și o influență reală asupra rezultatului votului.

Procedură strictă, reglementată clar de lege

Contestațiile privind alegerile prezidențiale sunt reglementate printr-un cadru juridic clar. Doar candidații înscriși în alegeri și partidele care i-au susținut pot sesiza CCR. Este necesar ca aceste sesizări să fie însoțite de dovezi clare și să demonstreze că rezultatul alegerilor a fost afectat în mod semnificativ.

Fostul judecător Augustin Zegrean subliniază că orice alt tip de intervenție — din partea cetățenilor, organizațiilor civice sau altor entități — nu are valoare juridică și nu poate declanșa o procedură de anulare.