Pădurea a crescut printre blocurile și clădirile abandonate. Unii arbori depășesc în înălțime aceste clădiri care datează din epoca sovietică, acum cu ferestre sparte și fațade decrepite.

Ne aflăm în Pripiat, în Ucraina, un oraș-fantomă, unde totul pare mort, după ce cei 50.000 de locuitori ai săi au fost evacuați, în 1986, imediat după dezastrul de la Cernobîl.

Pripiat este la doar câțiva kilometri de centrală, care a fost scena celui mai grav accident nuclear din istorie.

Orașul este situat chiar în „zona de excludere” amenajată în jurul centralei nucleare după accident. Treizeci mai târziu, majoritatea activităților umane sunt încă interzise pe o rază de 30 de kilometri în jurul Cernobîlului, chiar dacă acolo sunt organizate vizite turistice, scrie Ouest-France.

Și astăzi, Ucraina vrea să înscrie această „zonă de excludere” pe lista patrimoniului mondial UNESCO, la ora la care și cuscus-ul tocmai a intrat în patrimoniul cultural imaterial al omenirii.

Obiectivul Ucrainei : „Pentru a păstra pentru omenire” acest loc, „unul dintre cele mai emblematice teritorii ale Ucrainei”, a explicat recent Oleksandr Tkacenko, ministrul ucrainean al Culturii.

Înscrierea Cernobîlului pe această listă oferă o formă de protecție și ar putea ajuta, de asemenea, la atragerea mai multor turiști, care oricum s-au înmulțit în zonă în ultimii ani. Dar înainte de a ajunge pe listă, situl trebuie să treacă mai întâi prin procesul de selecție greoi al UNESCO.

Vizita experților

Autoritățile ucrainene sunt în curs de pregătire a dosarului gros care însoțește candidatura  Cernobîlului. Un prim pas înainte de vizita mai multor specialiști la fața locului, programată pentru această vară. Nu vor fi singurii. În următorii apropiați ani, mulți experți vor fi interesați de zona de excludere.

Aceasta este procedura: specialiștii trebuie să evalueze toate siturile candidate pentru includerea pe această listă. Aceștia aparțin diferitelor organizații neguvernamentale internaționale: Consiliul internațional pentru monumente și situri, Uniunea internațională pentru conservarea naturii și Centrul internațional de studii pentru conservarea și restaurarea bunurilor culturale.

Toți acești experți evaluează nominalizarea sitului și își trimit avizul Comitetului interguvernamental al patrimoniului mondial. Acest organism este format din reprezentanți ai 22 de state diferite, aleși pentru un mandat de patru ani de către alți reprezentanți ai țărilor membre UNESCO.

Și ei sunt cei care aleg, o dată pe an, siturile care vor fi incluse pe lista patrimoniului mondial al agenției Națiunilor Unite.

În cazul Cernobîlului și, dacă dosarul ajunge la bun sfârșit , decizia finală nu este așteptată înainte de 2023. Cel mai devreme.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE