Cele mai răspândite escrocherii care îi vizează pe vârstnici

Card. Sursa foto: dreamstime.com

Escrocheriile care îi vizează pe vârstnici se diversifică de la un an la altul, iar infractorii folosesc mesaje alarmante, identități false și apeluri insistent construite pentru a profita de persoane vulnerabile. Metodele variază de la phishing și povești inventate despre rude aflate în dificultate până la apeluri prin care sunt invocate probleme tehnice sau taxe inexistente, toate având același scop: obținerea de bani ori informații personale.

Experiențele românilor cu escrocheriile online, analizate într-un studiu

Un studiu realizat de Reveal Marketing Research a analizat în detaliu experiențele românilor cu escrocheriile online, precum și măsurile de precauție luate pentru a se proteja împotriva acestora.

Cele mai populare tipuri de fraude online pe care românii le-ar recunoaște sunt e-mailurile sau mesajele de phishing (73%), escrocheriile pe rețelele de socializare (72%) și apelurile telefonice frauduloase (69%).

Cele mai frecvente consecințe menționate de victimele înșelătoriilor online sunt infectarea dispozitivului cu malware sau viruși (42%), pierderea de bani (30%) și furtul datelor personale (22%).

Cea mai folosită escrocherie

Phishing-ul a devenit una dintre cele mai folosite forme de fraudă online. De cele mai multe ori, un e-mail, un SMS sau un mesaj pe rețelele sociale apare fără să fie solicitat și pare trimis de o instituție legitimă. Escrocul urmărește să obțină date sensibile, precum informațiile de conectare la un cont, sau să convingă utilizatorul să acceseze un link ori să deschidă un fișier.

Dacă victima oferă aceste date, atacatorul poate prelua controlul asupra conturilor. Dacă deschide fișierele sau linkurile capcană, riscă instalarea unui program malițios care poate fura informații suplimentare sau poate bloca dispozitivul.

Cum acționează escrocii în schemele romantice

Escrocheriile romantice au adus escrocilor 734 de miliarde de dolari în 2022, potrivit datelor FBI. În astfel de situații, atacatorii își creează identități false pe platforme de dating, se apropie de persoane singure și dezvoltă o relație aparent autentică, cu intenția de a obține bani.

De obicei, solicitările financiare sunt justificate prin pretexte precum plata unor tratamente medicale sau acoperirea costurilor unei călătorii planificate pentru întâlnire. În același timp, escrocii evită consecvent orice apel video sau întâlnire față în față, invocând diverse scuze până reușesc să obțină sumele cerute.

Apelurile false care invocă probleme tehnice

Una dintre cele mai vechi escrocherii telefonice pornește de la un apel în care atacatorul se prezintă drept reprezentant al unei companii de tehnologie sau al unui furnizor de telecomunicații. Persoanei vizate i se spune că ar exista o problemă cu computerul său. Apelul poate apărea brusc sau poate fi determinat de un pop-up aparent îngrijorător, care îndeamnă utilizatorul să contacteze o „linie de asistență”.

Escrocul încearcă să obțină acces la dispozitiv, apoi caută diferite modalități de a lua bani. Printre metode se numără solicitarea unor plăți pentru „protecție” ori „actualizări” inutile sau furtul informațiilor financiare stocate pe computer.

Apeluri frauduloase care invocă taxe restante

Aceste escrocherii, asemănătoare celor de tip asistență tehnică, sunt operate frecvent din centre de apeluri din Asia de Sud, iar pierderile raportate au depășit 1 miliard de dolari în 2022. În această variantă, atacatorul sună și se prezintă ca reprezentant al unei instituții guvernamentale, susținând că există taxe restante sau alte plăți datorate.

Escrocul folosește un ton agresiv și avertizează că refuzul plății ar putea duce la arestare sau la sancțiuni severe, încercând astfel să preseze victima să trimită bani cât mai rapid.

Rudele aflate în pericol, alt tip de escrocherie

O astfel de escrocherie începe cu un apel neașteptat în care atacatorul pretinde că este o rudă aflată într-o situație urgentă. Mesajul inițial este adesea vag, de tipul „Bună, bunico, știi cine sunt?”, pentru a determina persoana sunată să ofere un nume. Ulterior, escrocul descrie un presupus necaz și solicită bani pentru a rezolva „problema”.

De regulă, cere un transfer rapid sau o plată printr-o aplicație bancară și insistă ca întreaga conversație să rămână secretă. În alte variante, cel care sună se prezintă drept polițist, medic sau avocat și susține că încearcă să ajute un nepot. Noile tehnologii de tip deepfake pot fi folosite pentru a imita vocea unei persoane apropiate, ceea ce facilitează escrocheriile cunoscute sub denumirea de „răpire virtuală”.

Recomandările DNSC

În acest context, de-a lungul timpului, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a transmis mai multe avertismente și recomandări pentru a ajuta oamenii să evite fraudele online:

• folosirea doar a magazinelor online verificate, cu recenzii reale și metode sigure de plată;
• refuzarea apelurilor în care interlocutorul cere date bancare, coduri de autentificare sau parole;
• verificarea adresei site-ului, pentru a evita copiile false care imită platforme cunoscute;
• raportarea imediată a mesajelor suspecte către banca sau instituția menționată în comunicare;
• actualizarea constantă a dispozitivelor pentru reducerea vulnerabilităților exploatate de escroci.