Majorarea pensiilor şi mai ales procentul cu care ar urma să crească rămân subiecte sensibile pe care le va avea de rezolvat viitorul Executiv. O decizie a Curţii Constituţionale pe marginea acestui subiect este aşteptată luna viitoare, după mai multe amânări.

Însă datele publicate  de Institutul Naţional de Statistică arată că se menţine un dezechilibru semnificativ între numărul pensionarilor şi cel al angajaţilor care trebuie să susţină sistemul de pensii; acelaşi dezechilibru şi între valoarea pensiei medii şi salariul minim pe economie, rămas în urmă.

Raportul per total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 9 la 10, însă acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial de la numai 4 pensionari la 10 salariați în județul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman.

Cea mai mare provocare pentru noul Guvern. Majorarea pensiilor

Constantin Rudnițchi, analist economic, susține că „Dacă ne uităm la pensia medie de asigurări sociale de stat, care ajunge la 1454 de lei, putem spune că e o pensie mică, dar în acelaşi timp, putem spune că e şi un nivel, hai să-l numim, rezonabil, dacă ne gândim că un salariu minim în România este de aproximativ 1300 de lei. E un exemplu care arată că totuşi, sunt un milion jumătate de oameni în România care se duc în fiecare zi la muncă şi primesc un salariu minim care este mai mic decât o pensie medie.

Mai e ceva de remarcat, pensia medie ajunge acum la jumătate din salariu mediu net pe ţară. E rezonabil, aş spune, în sensul că sigur că ne-am dori să fie o rată mai mare faţă de salariu mediu, dar e o aşteptare uşor nerealistă”.

Constantin Rudnițchi spune că atunci când vine vorba de discuția privind majorarea sau nu a pensiilor cu 40%, economia ar suporta foarte greu o astfel de majorare, după un calcul al unui economist român, fiind nevoie de existența în România a 10 milioane de locuri de muncă, adică de o dublare, practic, a numărului actual, adaugă analistul economic.