S-a suflat iar în trompetă dinspre un pluton ca să se anunțe că la Curtea Constituțională se va petrece o șmecherie. Politicienii vor pune gheara pe instituție și ne va râde Europa. Iar Parlamentul European va penaliza România.

Exagerări. Nu merge nimic ca pe roate în țară, n-avem instituțiile pe care le-am dori, dar nici să distorsionăm totul dacă funcționează în parametri legali. Căutăm adevărul și, dacă-l găsim străpuns de minciună sau interes murdar atunci, doar atunci, trebuie să țipăm și să arătăm societății în ce pericol ne duc niște ticăloși cocoțați în funcții publice.

Hai să vedem ce urmează să se întâmple la Curtea Constituțională și să vedem cât e adevăr și cât minciună!

Anul acesta expiră mandatele a trei judecători: Valer Dorneanu, Daniel Morar și Mona Pivniceru. În locul lor, președintele, Camera Deputaților și Senatul vor face alte propuneri. Așa spune legea: că partidele, cele două camere ale Parlamentului și președintele își numesc reprezentanți.

Din această cauză, funcție de interes și de moment, începe atacul la adresa Curții Constituționale. De zeci de ani se procedează așa, indiferent cine a fost la guvernare.

În momentul de față, atacul vine dinspre partea USR și a simpatizanților lor, pentru că partidul lui Cioloș și Barna nu mai este în coaliție și a pierdut dreptul la nominalizarea unui judecător.

Fosta majoritate PNL-USR-UDMR deținea majoritatea în Parlament, iar acum, odată cu plecarea celor trei membri, fosta coaliție ar fi putut obține cele trei poziții de judecători la CCR. Unul dintre judecători ar fi fost propunerea USR. Dar, alianța cu PSD la guvernare în loc de USR, a schimbat totul. Iar o serie de voci dinspre partea partidului pierzător au început să strige că PSD va face jocurile în CCR, că va fi din nou partidul dominant în echipa de judecători a Curții.

Potrivit Constituției, trei judecători sunt numiţi de Senat, trei de Camera Deputaţilor și trei de președintele României. Cei din Parlament sunt nominalizați de partidele de la putere. Ei trebuie să fi fost magistrați, deci oameni calificați.

Judecătorii CCR sunt inamovibili, iar mandatul de 9 ani nu poate fi prelungit sau înnoit. Asta înseamnă că niciun judecător nu poate executa ordinele partidului său de teamă că poate fi schimbat. Decizia o ia potrivit propriei conștiințe.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, numit de Președinție, spunea la un moment dat: „ La noi care ar fi motivul pentru care un judecător trebuie să răspundă politic? În general, un judecător care pleacă de la CCR se duce în pensie. Dacă omul vrea să fie supus politic nu poate fi oprit indiferent de criteriile de numire. Sunt și din aceștia”. Sunt și din aceștia, doar că e greșit să fim convinși că pot fi majoritari în luarea unei decizii.

De exemplu, la dezbaterea pentru desființarea Secției Speciale – SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), CCR a decis cu o majoritate de 7 la 2 că Secția Specială este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi stabilită decât de Parlament. Doar judecătoarele numite de președintele Klaus Iohannis, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu au făcut opinie separată, restul fiind judecători numiți de PSD, PNL, UDMR, iar Daniel Morar de președinte. Putem presupune că celor 7 judecători li s-a ordonat de la partide și administrația prezidențială ca să dea decizia pe care au dat-o? Putem, dar nu înseamnă că s-a petrecut așa.

Politizarea instituțiilor ca CCR, Consiliul Național al Audiovizualului, TVR și Radioul public prin acest sistem de nominalizare a membrilor poate fi bănuită de oricine, dar acesta este sistemul legiferat care se aplică în cele mai multe țări europene. Așa se procedează și în Franța, Germania, Spania etc.

PSD a venit cu o propunere, care ar fi bine să fie legiferată. Niciunul dintre magistrații propuși la CCR să nu fi fost membru al unui partid politic. Însă numirile tot pe criteriul politic se vor face, iar algoritmul pentru cei 9 judecători se va păstra, pentru că trebuie să existe o majoritate în Parlament care trebuie să-și dea votul pentru numirea persoanei respective.

Dar pentru a pune în practică această propunere trebuie modificată Constituția, iar orice modificare a Constituției trebuie validată prin referendum.

USR este partidul cel mai vocal în susținerea modificării articolelor 142 și 143 din Constituție, care se referă la organizarea CCR. Întâmplător sau nu, pozițiile politice au apărut în spațiul public în momentele de maximă presiune pentru desființarea SIIJ.

Primul articol, 142, se referă la organizarea CCR despre care am vorbit mai sus. Al doilea, art 143, sună așa:

„Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

Exact aceste condiții le îndeplinesc acum toți cei 9 judecători care alcătuiesc CCR. Probabil modificarea ar ține de vechimea ca magistrat, să fie coborâtă de la 18 ani, fiindcă USR are cadre tinere. Iar, în condițiile în care ar ajunge din nou la putere, ar fi un impediment în propunerea pentru CCR.

Acesta este adevărul pe care trebuie să-l știe românii despre ce înseamnă Curtea Constituțională a României, cel mai important for legislativ care stă în calea abuzurilor instituțiilor statului. Restul sunt opinii politicianiste, care probabil că există și în alte țări europene unde Curtea Constituțională funcționează după același „model” de organizare.

P.S. Iată când expiră mandatele judecătorilor CCR, acum în funcție:

Valer Dorneanu – președinte – mandatul expiră în 2022;

Mona-Maria Pivniceru – mandatul expiră în 2022;

Daniel Morar – mandatul expiră în 2022;

Livia Doina Stanciu – mandatul expiră în 2025;

Marian Enache – mandatul expiră în 2025;

Varga Attila – mandatul expiră în 2025;

Elena Tănăsescu – mandatul expiră în 2028;

Cristian Deliorga – mandatul expiră în 2028;

Gheorghe Stan – mandatul expiră în 2028;