Specialiștii de la IGSU au explicat ce s-ar întâmpla în România în primele 72 de ore de la un cutremur major și care ar putea să fie cele mai afectate județe din țară.

Prahova și Buzău ar fi județele cele mai afectate de pagubele produse de un eventual cutremur major, potrivit unui document elaborat de IGSU în 2021, intitulat „Concepția națională de răspuns post seism.”

Specialiștii IGSU au declarat că peste 38.951 de clădiri din Prahova ar putea fi distruse. La nivel național s-ar înregistra avarierea a 350.000 de clădiri rezidențiale, iar numărul victimelor ar depăși 45.000 de persoane.

Ce se va întâmpla în primele 72 de ore de la cutremur

IGSU a mai anunțat și ce se poate întâmpla în primele 72 de ore de la producerea unui cutremur puternic:

Blocaj instituțional în primele 4-6 ore.

Deteriorarea parțială sau totală a legăturilor de comunicații.

Crearea de blocaje/ambuteiaje (și/sau distrugerea căilor de comunicații) pe căile de comunicații rutiere.

Sincope în ceea ce privește traficul feroviar, terestru și aerian.

Executarea greoaie a cercetării zonelor/raioanelor afectate.

Numărul foarte mare de apeluri în Sistemul național Unic de Apeluri de Urgență – 112, ceea ce poate determina blocarea sistemului sau, după caz, crearea unor liste de așteptare.

Apariția primelor simptome de panică individuală / colectivă în rândul populației.

Dispersarea în primă fază a forțelor și mijloacelor la dispoziție, ca urmare a tendinței de asigurare a răspunsului la solicitarea primită prin 112.

Depășirea timpului de prezentare (sau neprezentarea) la unități a personalului MAI, MS, MApN etc ca urmare a necesității punerii la adăpost a familiei și dificultăților de deplasare pe drumuri, îndeosebi în zone urbane.

Dificultăți în accesarea bazelor de date medicale sau de altă natură.

Apariția altor situații de urgență ca urmare a producerii seismului (incendii, explozii, avarii etc)

Apariția altor situații de urgență la nivel local, județean, național care nu sunt determinate de producerea seismului.

Prelucrarea sau acumularea unei cantități mari de informații, concomitent cu asigurarea informării opiniei publice cu privire la evoluția situației operative.

Dificultăți în utilizarea stocurilor de subzistență (alimente, apă, medicamente, carburanți, pături, corturi, etc) generate de procedurile de accesare.

Dificultăți în gestionarea voluntarilor, potrivit Digi24.