Un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter ar provoca aproximativ 6.500 de morți și 16.000 de răniți în Capitală. Estimarea apare în scenariile de lucru pe care le iau în calcul specialiștii în protecție civilă. Peste 23.000 de clădiri, de pe întreg teritoriul Capitalei ar fi afectate mai mult sau mai puțin, într-un astfel de scenariu. Iar acest lucru se întâmplă deoarece autoritățile nu au investit, în anii care au trecut, în consolidarea imobilelor cu risc seismic ridicat.

Consolidarea clădirilor care prezintă un risc seismic ridicat a fost amânată de autorități din cauza costurilor ridicate. În București există aproximativ 2.200 de clădiri care se pot prăbuși la un cutremur major, conform specialiștilor. Deși situația este cunoscută, nimeni nu se ocupă de consolidare, iar problema lor revine în actualitate doar atunci când se produce un cutremur mai mare. De această dată este vorba despre curtremurul devastator din Turcia, de la începutul săptămânii, în urma căruia s-au prăbușit un număr însemnat de clădiri.

Conform experților, în cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, în București, ar muri peste 6.000 de oameni, iar alți 16.000 ar fi răniți. Peste 23.000 de clădiri ar fi afectate, iar 1.000 dintre ele s-ar prăbuși. Inginerul Matei Sumbasacu, specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic „Re: Rise”, a explicat care sunt problemele clădirilor din București.

„În primul rând, avem blocurile cu bulină din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremur, 358 de clădiri. Mai avem și 1.551 de imobile expertizate şi încadrate în categorii de urgenţă, dar neclasificate în categorii de risc seismic corespunzătoare. Din punct de vedere structural, acestea sunt practic niște blocuri cu bulină roșie, dar nerecunoscute ca atare”, a explicat inginerul.

Potrivit spuselor sale, nu trebuie ignorate nici clădirile aflate în Clasa II de risc seismic, care pot fi avariate foarte grav în caz de cutremur major.

„Ca o concluzie, avem 2.200 de clădiri în pericol de colaps. Deci, vorbim de un scenariu năucitor, cu tente macabre chiar, în eventualitatea unui seism precum cel din 1977. Sute de clădiri, nici nu vreau să mă gândesc la mai mult, ar colapsa. Între ele, și unele care au trecut și prin seismele din 1940 și 1977, care evident nu au fost reparate cum trebuie și sunt extrem de șubrede. Repet, sute de clădiri s-ar prăbuși, iar dacă mai adaug că în 1977 s-au făcut moloz numai 33 de construcții, putem avea o imagine a ce ne așteaptă, a dezastrului care va pune stăpânire pe București”, a precizat Matei Sumbasacu.

Numărul clădirilor cu risc seismic nu este cunoscut

Iar numărul acesta nu este final. Expertul susține că situația este mai gravă deoarece multe alte clădiri, poate de ordinul miilor, nu au fost expertizate niciodată.

„În cartierele-dormitor, s-a procedat cel puțin ciudat. Adică dintr-un grup de blocuri de același tip, din aceeași zonă, s-a expertizat numai un bloc sau două și nu toată zona. Adică ne facem că nu există probleme. Este un fel de a ne fura căciula, dar în alt mod, unul periculos chiar”, a precizat Matei Sumbasacu, conform Adevarul.

În evidențele Primăriei Municipiului București există 363 de clădiri cu risc seismic, alte 1, 367 de clădiri se află în clasa 2 de risc seismic şi 115, cu risc seismic 3. În ultimii doi ani, municipalitatea a reuşit să expertizeze tehnic doar 35 de clădiri cu risc seismic, iar în ultimii şapte ani, 153. În anul 2020, au fost consolidate mai multe clădiri din Bucureşti, Primăria alocând un buget de peste 80 de milioane. În 2021, însă, bugetul a scăzut la 35 de milioane, iar în 2022 la 10 milioane.

Un număr de 23.000 de imobile ar fi avariate

În Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiul București, întocmit la nivelul Comitetului pentru Situații de Urgență, numărul clădirilor de locuit care ar fi avariate în caz de cutremur se ridică la 23.000.

„În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21.00), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977). Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca 95.000 persoane, dintre care cca 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 răniţi grav, cca 10.500 spitalizaţi şi cca 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977. (...)

Cutremurul de scenariu pe timp de zi (ora 13.00) a condus la efecte asupra locatarilor reduse la 54% față de cele care corespund cutremurului pe timp de noapte”, se arată în documentul întocmit de Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București.

 

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiul București