Ce mănâncă românii care vor să ţină post şi cât îi costă
- Cristina Sb îrn
- 15 noiembrie 2011, 19:28
A renunţa la carne, lactate şi ouă nu este deloc dificil: oferta pentru produsele de post e destul de variată.
În perioadele în care se ţine, de obicei, post, în preajma marilor sărbători religioase, precum Paştele sau Crăciunul, rafturile marilor magazine se umplu de produse menite a le face sarcina mai uşoară celor care vor într-adevăr să respecte cutumele bisericeşti şi să renunţe chiar şi ocazional la carne, lactate şi ouă. Şi cum oferta este variată, este chiar posibil să nu simţiţi că aţi ţinut post, mai ales că în loc de şniţelul din carne de pui de la prânz puteţi opta pentru unul din soia, iar cerealele sunt gustoase şi cu lapte din soia.
Nici împătimiţilor brânzeturilor nu ar trebui să le fie greu în această perioadă, deoarece pe piaţă există o varietate de brânză tofu care imită destul de bine gustul. Dacă decideţi să postiţi, că tot am intrat de astăzi în postul Crăciunului, ar trebui să ştiţi că unele dintre aceste alimente sunt şi mai ieftine faţă de cele pe care le înlocuiesc. Prin urmare, vă supuneţi şi bugetul la o cură de economie.
În această perioadă, belgienii de la Mega Image au introdus pe rafturi noi produse atât de la furnizori interni, cât şi din import, precum zacuscă, pateuri vegetale, brânză din lapte de soia "tofu", iaurturi vegetale din soia.
Cei care vor mâncare gătită, dar preferă să stea cât mai departe de bucătărie, pot cumpăra astfel de produse din orice supermarket, fie că vorbim despre sarmale de post, chifteluţe vegetale, şniţel vegetal sau fasole bătută.
Şi pentru că această perioadă poate fi folosită şi ca prilej pentru a mai da jos câteva kilograme, în magazinele belgienilor veţi găsi şi boabe de quinoa - recomandate în dietele pentru slăbit, dar care sunt foarte bogate în proteine şi calciu.
Dulciuri de post
În toate supermarketurile şi hipermarketurile veţi găsi astfel de produse de post, cel mai probabil având o etichetă verde pentru a fi mai uşor de observat.
Şi nemţii de la Lidl scot în această perioadă mai multe produse de post pe raft. Dacă nu sunteţi mare fan soia, puteţi consuma mai multe legume şi fructe, fie că optaţi pentru cele proaspete, pentru cele congelate sau pentru zacuscă sau ghiveci. Un borcan de 300 de grame de zacustă costă circa 3,5 lei în magazinele Lidl. Spanacul congelat nu vă scoate nici el mai mult de 2 lei din portofel pentru 450 de grame şi poate fi gătit uşor. Reprezentanţii Lidl susţin că multe dintre produsele care pot fi găsite pe rafturile magazinelor nu conţin ingrediente de origine animală, prin urmare pot fi consumate fără probleme.
În supermarketuri veţi găsi, de asemenea, şi o multitudine de produse alimentare dulci, dar care nu conţin lapte sau ouă. Puteţi consuma lejer cozonaci de post, produse de cofetărie, prăjituri, torturi, foietaje şi croissante, fără să vă faceţi griji că nu aţi respectat postul, dau asigurări şi cei de la Real.
LA CUMPĂRĂTURI
Fructele şi legumele proaspete, oferta de bază din pieţe
Dinu Boboc
Pentru a vedea ce posibilităţi are o persoană care vrea să ţină postul cu fructe şi legume proaspete, am făcut o vizită în Piaţa Matache din Capitală. Am ales această piaţă, datorită preţurilor medii, dar şi faptului că este situată aproape de centrul oraşului şi de Gara de Nord.
Care sunt preţurile în Piaţa Matache
Piaţa este relativ goală la ora 3 după-amiaza. Opţiunile pentru cumpărătorii care nu vor să guste carne sau produse cu grăsime animală sunt destul de puţine. În magazinele de carne şi produse din carne sunt oameni care cumpără mai ales carne de pui, care are un preţ de sub 10 lei/kilogram. Cam cât două kile de portocale sau banane. Cartofii reprezintă o alegere la îndemână, cu un preţ de 1 leu/ kilogram. Roşiile se găsesc la circa 3 lei/kilogram, varza este 1,5 leu/kilogram, fasolea uscată este 6 lei/kilogram iar andivele costă 13 lei kilogramul. Pentru o salată completă aveţi nevoie şi de mărar şi pătrunjel, la un leu legătura.
Cine vrea o ciorbă bună trebuie să ia în calcul şi leuşteanul, tot la un leu legătura. Preţul se păstrează şi pentru ceapa verde. Morcovii, o sursă importantă de vitamina A, sunt ceva mai scumpi, circa 3 lei/ kilogram, acelaşi preţ avându-l şi ceapa uscată.
Fructele au şi ele preţuri bune: merele sunt 2,5 lei pentru un kilogram, iar portocalele şi bananele - 5 lei/kilogram.
Mierea, între 12 şi 16 lei pe kilogram
Dacă doriţi ceva dulce şi sănătos, aveţi la îndemână mierea, care costă între 12 şi 16 lei borcanul de 450 grame, în funcţie de sortiment. Nu este scump, mai ales că aveţi mai mulţi bani decât cei care vor aloca un buget generos pentru mezeluri şi carne proaspătă.
Apoi, biscuiţii de post costă între 7 şi 11 lei pe kilogram, iar opţiunile sunt mai limitate: sunt doar trei-patru sortimente din totalul de 15.
Cei care vor să gătească paste vor scoate din portofel circa 4 lei pe un pachet de 400 de grame. Cine vrea să-şi ia griş pentru a a-l prepara cu lapte de soia nu trebuie să spargă puşculiţa. Grişul costă în jur de 6 lei/kilogram, iar laptele de soia circa 9 lei/litru.
Persoanele care vor ceva mai ieşit din comun au la dispoziţie castanele, care costă circa 12 lei/ kilogram. Măslinele, verzi sau negre, sunt şi ele o variantă, cu preţuri între 20 şi 30 de lei kilogramul. Pare scump, dar dacă vă gândiţi că un sortiment de carne costă tot cam atât, iar un mezel de calitate sare de 20 de lei/kg, aveţi o altă perspectivă.
La o patiserie, opţiunile sunt limitate. Din peste 12 sortimente, doar două sunt destinate celor care ţin post: ştrudel şi plăcintă cu mere. Ambele costă doi lei bucata. "Încă nu se prea înghesuie lumea să cumpere produse de post, n-ar avea sens să avem mai multe produse", spunea, ieri, o vânzătoare.
Preţurile cresc mai încet, în 2011
La nivelul întregii ţări, preţurile produselor alimentare cresc într-un ritm mai lent decât anul trecut. Preţurile la produsele alimentare au înregistrat luna trecută cea mai mare creştere, cu 0,81% faţă de nivelul lunii septembrie. Din această categorie, legumele şi conservele de legume s-au scumpit cel mai mult, cu peste 4%, în raport cu luna anterioară, cartofii înregistrând cea mai mare creştere de preţ, de peste 7%. Totodată, fructele şi conservele din fructe s-au scumpit luna trecută cu peste 3%.
În această vară, preţurile din pieţele bucureştene au scăzut masiv datorită unei recolte mari. Astfel, dacă în iulie, kilogramul de roşii nu costa mai puţin de 2 lei, în septembrie putea fi cumpărat şi cu 80 de bani. Mulţi producători spun că media kilogramelor de legume vândute pe zi este de 50-100, uneori putând ajunge şi la 200.
Totodată, chiria pe stand variază în funcţie de mărimea acestuia. Un spaţiu comercial mai mic costă 30 de lei pe zi, bani ce pot fi recuperaţi cu uşurinţă dacă există clienţi. Preţurile erau, în septembrie, ceva mai mici decât în această lună: ardei capia 2 lei/kilogramul, vinetele 2 lei/kilogramul, porumbul de fiert 0,7 lei/ bucată, castraveţi între 1,5 - 2 lei pentru un kilogram, iar strugurii - între 3,5 şi 5 lei kilogramul. "Lumea încă nu se înghesuie să cumpere produse de post, aşa că nu avem deocamdată multe la vânzare."VÂNZĂTOARE, Piaţa Matache
STATISTICĂ
Românii care postesc înaintea marilor sărbători au, în principal, peste 45 de ani şi câştigă sub 700 de lei luna
Cristina Sbîrn
Femeie de peste 35 de ani şi cu venituri de sub 1.000 de lei pe lună - aşa arată românul care ţine post, potrivit unui studiu realizat de Mednet Marketing Research Center, în februarie.
Fiind persoane cu venituri reduse, preţul este un criteriu esenţial atunci când iau decizia de achiziţie, astfel că preferă produse marcă privată ale magazinelor. Totuşi, doar 43,4% dintre cei chestionaţi au declarat că ţin post, fie miercurea sau vinerea, fie anumite perioade din marile posturi, cel al Paştelui sau Crăciunului.
Dacă împărţim populaţia pe eşantioane de vârstă, constatăm că persoanele cu vârste cuprinse între 46 şi 70 de ani sunt cel mai predispuse să cumpere şi să consume produse de post, între 47,4% şi 49,3%.
Tinerii de până în 35 de ani sunt puţin dispuşi să renunţe la ouă, lapte sau carne atunci când o cer cutumele bisericeşti. Potrivit studiului, peste jumătate din femei au declarat că ţin post şi doar 35% din bărbaţi. Dintre cei care ţin totuşi post, circa 43% consumă produse de post ocazional, miercurea şi vinerea, iar circa 37% susţin că reuşesc să ţină post în anumite perioade din Postul mare al Paştelui sau al Crăciunului.
Românii care câştigă bine nu postesc
Sub o treime dintre românii care câştigă mai mult de 2.000 de lei pe lună ţin post şi circa 34% dintre cei ale căror venituri lunare se situează între 1.001 lei şi 2.000 de lei. Pe măsură ce venitul scade creşte dispoziţia de a trece pe soia în preajma sărbătorilor sau chiar mai des. Mai bine de jumătate dintre românii care câştigă sub 700 de lei declară că ţin post cu regularitate.
În ceea ce priveşte percepţia privind cheltuielile generate de schimbarea obiceiurilor alimentare în preajma unor sărbători religioase, numărul celor care consideră că reuşesc să cheltuiască mai mult decât atunci când pot consuma fără restricţii carne, lapte şi ouă este similar cu numărul celor care susţin că lasă aceiaşi bani în magazine, indiferent dacă îşi umplu căruciorul cu produse de post sau nu, respectiv circa 38%. Doar o cincime dintre respondenţi au declarat că fac economii cu mâncarea atunci când ţin post.
Studiul a fost realizat de Mednet Marketing Research Center în perioada 2-11 februarie, pe un eşantion de 800 de adulţi cu vâste cuprinse între 18 şi 70 de ani din Bucureşti şi oraşele cu peste 100.000 de locuitori. 43% dintre români reuşesc să ţină post doar pentru o scurtă perioadă