CCR a amânat pentru 12 noiembrie sesizarea lui Nicuşor Dan privind modificările legii libertăţii religioase

Curtea Constituţională a României (CCR) a anunţat, luni, amânarea pentru 12 noiembrie a analizării sesizării preşedintelui Nicuşor Dan referitoare la modificările aduse Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul cultelor, au precizat oficiali ai CCR pentru Agerpres.

Sesizarea președintelui

La jumătatea lunii iulie, Nicuşor Dan a sesizat Curtea Constituţională, contestând o lege care modifică Legea 489/2006 prin introducerea sancţiunilor pentru exercitarea fără drept a funcţiilor de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”. Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului.

Legea în cauză a fost iniţiată de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care a fost autor şi al proiectului privind combaterea antisemitismului şi interzicerea organizaţiilor legionare, atacat fără succes anterior la CCR.

Parlamentul a transmis preşedintelui, pe 28 iunie, legea pentru promulgare. Actul normativ prevede modificarea articolului 23 alin. (4) și introducerea articolului 29 alin. (11) în Legea 489/2006:

Statele NATO, împărțite în „aliați buni” și „aliați răi” de Casa Albă. Partenerii care au refuzat să sprijine războiul cu Iranul, sancționați de Trump

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  23 aprilie 2026. Sfântul Gheorghe și balaurul

Art. 23 alin. (4): Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale la solicitarea cultelor constituie infracţiune, pedepsită conform Codului Penal.

Art. 29 alin. (11): Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.

Motivele invocate de Nicușor Dan

Sursa: Inquam Photos/Octavian Ganea

În sesizare, Nicuşor Dan arată că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, inclusiv art.1 alin. (5), art.76 alin. (1) coroborat cu art.73 alin. (3) lit. h), precum și art.29 și art.30 din Constituţie.

Președintele atrage atenţia că legea încalcă art.147 alin. (4) din Constituţie și art.7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prin stabilirea conţinutului unei infracţiuni și prin extinderea subiectului activ al acesteia la funcţii clericale sau monahale definite vag, la cererea cultelor și prin acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte.

„Astfel, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi religioase nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi determinată și prin acte infralegale”, arată președintele.

Probleme legate de enumerarea funcțiilor clericale

Nicuşor Dan a mai semnalat că legea enumeră doar preotul, rabinul și imamul, ignorând alte titulaturi specifice celorlalte 18 culte religioase recunoscute prin lege, precum muftiu (Cultul musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste) sau bătrân (Martorii lui Iehova).

Critica se referă și la faptul că atribuțiile acestor funcții nu sunt reglementate prin lege, ci prin statute și coduri canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre a Guvernului, ceea ce ridică probleme de constituționalitate în definirea infracțiunii.

Libertatea religioasă și dreptul exclusiv al cultelor

O altă obiecție a președintelui se referă la art.29 alin. (11), care acordă cultelor drept exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a unor persoane, ceea ce ar încălca libertatea religioasă și libertatea de exprimare.

Nicuşor Dan a considerat că aceste prevederi sunt neclare și incomplet formulate, ceea ce afectează calitatea legii și creează posibilitatea interpretărilor abuzive.