Sursa foto: CCR
Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a României (CCR) are pe ordinea de zi sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan, care a contestat o lege adoptată în Parlament ce vizează regimul general al cultelor. „Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam”, se arată în documentul trimis judecătorilor constituționali.
Șeful statului a explicat în sesizarea postată pe site-ul Senatului, că actul normativ a fost votat cu încălcarea unor norme constituționale și de tehnică legislativă. Discuțiile de miercuri pot decide soarta legii care pedepsește exercitarea fără drept a unor atribuții religioase.
Ce prevede legea contestată
Textul supus analizei a fost inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Parlamentarul a fost și autorul proiectului de lege de combatere a antisemitismului, precum și al interdicției privind organizațiile legionare, act normativ atacat în trecut la CCR, dar menținut în vigoare.
Legea modifică două articole din Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul cultelor. Primul stabilește că „exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal”.
Al doilea precizează că „cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.
În opinia lui Nicușor Dan, aceste modificări ridică probleme grave de constituționalitate, atât prin procedura de adoptare, cât și prin conținutul normativ.
De ce a decis Nicușor Dan să conteste legea
Nicușor Dan consideră că legea încalcă articole fundamentale din Constituție, inclusiv art.1 alin.(5), art.29 și art.30, referitoare la claritatea legii, libertatea religioasă și libertatea de exprimare. El invocă și art.147 alin.(4) din Constituție, precum și art.7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, arătând că definirea unei infracțiuni trebuie făcută prin lege, nu prin acte administrative.
„În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii”, se arată în sesizare. Concret, posibilitatea ca Secretariatul de Stat pentru Culte să stabilească funcții clericale suplimentare, la cererea cultelor, ar deschide calea unor abuzuri.
Șeful statului a adăugat că formularea legii nu îndeplinește criteriile de claritate prevăzute de Legea 24/2000 privind tehnica legislativă. În plus, stabilirea conținutului unei infracțiuni prin reglementări secundare ar contraveni principiului securității juridice.
Nicusor Dan. Sursă foto: Facebook
18 culte recunoscute oficial nu sunt în lege
Un alt punct criticat se referă la enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale. Prevederea menționează doar preoți, rabini și imami, dar ignoră faptul că alte 18 culte recunoscute oficial în România au titulaturi proprii.
„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma 'altor funcţii, clericale ori monahale (…) aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul (…)”, explică președintele în sesizare.
Astfel, funcții precum muftiu (pentru Cultul musulman), păstor (pentru baptiști) sau bătrân (în cazul Martorilor lui Iehova) nu sunt menționate, deși atribuțiile lor sunt similare și ar trebui să beneficieze de aceeași protecție juridică.
Libertatea religioasă și libertatea de exprimare
Președintele semnalează și faptul că atribuirea unui drept exclusiv cultelor asupra modalităților de cinstire a anumitor persoane intră în contradicție cu libertatea religioasă și libertatea de exprimare. „Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 (…) impune condiţia ca legea să fie clară, de natură să excludă orice echivoc”, a adăugat acesta.
În opinia sa, stabilirea prin lege că numai cultele pot decide cum sunt cinstite anumite figuri religioase sau identitare restrânge nejustificat libertatea celorlalți de a exprima opinii și convingeri religioase.
CCR urmează să decidă dacă sesizarea este întemeiată și dacă legea în forma adoptată respectă Constituția.
