Nicușor Dan. Sursa foto: INQUAM/George Călin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Președintele Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea inițiată de deputatul minorității evreiești, Silviu Vexler, care limitează dreptul persoanelor care nu sunt recunoscute oficial de către stat să se prezinte drept preoți, pastori, imami sau oficianți de cult.
Legea, adoptată de Senat și susținută de principalele partide parlamentare, a fost motivată de cazurile mediatizate ale foștilor preoți caterisiți, precum Ciprian Mega sau Cristian Pomohaci.
Nicușor Dan susține în sesizarea adresată CCR că legea „conține formulări vagi” și „restrânge în mod neconstituțional exercițiul libertății de conștiință și al libertății de exprimare”. Potrivit președintelui, interzicerea folosirii titulaturilor religioase de către persoane fără recunoaștere oficială restricționează excesiv dreptul la opinie religioasă și la libera exprimare.
De asemenea, președintele României reclamă faptul că legea acordă cultelor religioase un drept exclusiv asupra „modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”, fapt care încalcă, în opinia sa, libertatea religioasă garantată de Constituție.
Ce prevede legea contestată de Nicușor Dan
Legea modifică Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, introducând următoarele prevederi esențiale:
-
Incriminarea imposturii religioase: Persoanele care oficiază slujbe sau se prezintă drept preoți, pastori, rabini, imami sau monahi, fără să aibă recunoaștere oficială, comit o infracțiune. Pedepsele urmează să fie stabilite în Codul Penal.
-
Exclusivitatea cultelor în cinstirea sfinților: Doar cultele recunoscute oficial pot decide asupra modului în care sunt cinstiți sfinții sau simbolurile religioase proprii.
-
Reglementarea activităților religioase în asociații: Personalul religios al asociațiilor trebuie să fie numit formal, iar desfășurarea activităților religioase în alte structuri decât cele proprii devine interzisă.
Legea a fost elaborată după consultarea cultelor religioase oficial recunoscute în România, majoritatea susținând demersul. Au existat însă și poziții critice, în special din partea Cultului Penticostal, care a invocat riscul unei legislații restrictive comparabile cu politicile regimurilor totalitare.
biserica rusa moldova
Argumentele inițiatorilor
Deputatul Silviu Vexler argumentează că legea este necesară pentru a proteja credincioșii de impostori și pentru a proteja patrimoniul spiritual al cultelor. În expunerea de motive, Vexler subliniază faptul că numeroase cazuri recente de „impostură religioasă” au generat prejudicii de imagine și au afectat încrederea publică în culte.
Legea a fost susținută de PSD, PNL, USR și AUR, Senatul votând proiectul în data de 26 mai 2025. Camera Deputaților urmează să dea votul decizional.
Cazuri precum Ciprian Mega și Cristian Pomohaci, motivul inițiativei
Proiectul a fost impulsionat de cazurile foștilor preoți Ciprian Mega și Cristian Pomohaci, caterisiți de Biserica Ortodoxă, dar care continuă să se prezinte drept „părinți” în mediul public și să participe la evenimente religioase sau să susțină discursuri cu caracter religios, în ciuda interdicțiilor impuse de BOR.
De ce a atacat Nicușor Dan legea la CCR
Sesizarea depusă de președintele României critică atât formularea generală și vagă a articolului care incriminează exercitarea fără drept a funcțiilor religioase, cât și prevederea privind monopolul cultelor asupra cinstirii sfinților. Nicușor Dan consideră că legea acordă cultelor o poziție privilegiată, în detrimentul libertății religioase a persoanelor individuale.
Președintele avertizează asupra riscului de restrângere excesivă a libertății de exprimare religioasă, prin faptul că indivizii care își exprimă convingerile într-un cadru religios ar putea fi pedepsiți penal dacă nu sunt recunoscuți oficial ca aparținând unui cult.
Care sunt următorii pași
Curtea Constituțională urmează să stabilească un termen pentru dezbaterea sesizării formulate de președintele Nicușor Dan. Până la pronunțarea CCR, parcursul legislativ al proiectului poate fi temporar suspendat.
Dacă legea va fi declarată constituțională, va merge spre promulgare după votul final în Camera Deputaților. În caz contrar, proiectul ar putea fi retrimis în Parlament pentru modificări.
