Cătălin Cherecheș, primă victorie la Curtea de Apel Cluj. Contestația în anulare, admisă
- Iulia Moraru
- 5 aprilie 2024, 14:28
Cătălin Cherecheș, condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupție, câștigă o primă victorie în instanță. Curtea de Apel Cluj a admis contestația sa în anulare, o cale specială de atac, împotriva deciziei de condamnare.
Fostul edil din Baia Mare a fost interogat prin videoconferință de către judecătorii Curții de Apel Cluj, unde a susținut că există motive întemeiate pentru a admite contestația sa în anulare.
Acesta a invocat că judecătoarea care l-a condamnat nu ar fi imparțială, întrucât mama acesteia a fost implicată în denunțul făcut de socrii săi.
Cătălin Cherecheș, cu un pas mai aproape de a scăpa din închisoare
Cherecheș a argumentat în fața judecătorilor că a fost condamnat pentru infracțiuni care erau deja prescrise în momentul în care s-a pronunțat decizia definitivă. Judecătorii au decis să admită în principiu această contestație în anulare, iar pe data de 18 aprilie vor lua o decizie definitivă în această privință.
Dacă contestația va fi admisă în totalitate, procesul în care Cătălin Cherecheș a fost condamnat la 5 ani de închisoare ar putea fi rejudecat.
În timpul acestui proces de rejudecare, executarea pedepsei ar putea fi suspendată, ceea ce ar însemna că fostul primar ar putea fi eliberat din Penitenciarul Rahova.
Edilul din Baia Mare, condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupție
La sfârșitul lunii noiembrie 2023, fostul primar Cătălin Cherecheș a părăsit țara în ziua în care Curtea de Apel din Cluj l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru luare de mită.
Câteva zile mai târziu, el a fost prins în Germania, la Gara din Augsburg, și a fost reținut până la momentul predării autorităților române.
Potrivit procurorilor anticorupție, în cursul anului 2013, Cătălin Cherecheș, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, ar fi solicitat, acceptat și primit diverse sume de bani de la oamenii de afaceri, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu.
De asemenea, DNA susține că, în perioada ianuarie 2011 - iunie 2013, în calitate de deputat până la data de 30 mai 2011 și ulterior ca primar al Baia Mare, acesta ar fi efectuat, în cadrul unei societăți comerciale, în calitate de administrator de fapt/împuternicit al administratorului de drept, mai multe operațiuni financiare, inclusiv acte de comerț, care ar fi fost incompatibile cu funcțiile sale oficiale: negocierea și încheierea de contracte, emiterea de facturi etc.